A XVIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfășurat la Tokyo, în perioada 10 - 24 octombrie 1964, fiind pentru prima dată când Olimpiada a avut loc în Asia. Sportiva Iolanda Balaș a fost, din nou, la înălțime, și la propriu și la figurat, dominând proba feminină de sărituri în înălțime, unde a reușit să atingă 1,90 m.

Reconstrucția de succes a Japoniei după al Doilea Război Mondial a fost ilustrată prin alegerea ultimului purtător al torței olimpice, Yoshinori Sakai, care s-a născut la Hiroshima în ziua în care orașul a fost distrus de bomba atomică (6 august 1945).

Articolul continua dupa recomandari

Ceremonia a fost deschisă de împăratul Hirohito al Japoniei.

Înotătorul american Don Schollander a cucerit nu mai puțin de 4 medalii de aur, în timp ce etiopianul Abebe Bikila a reușit a doua victorie consecutivă la maraton, devenind primul atlet din istoria Olimpiadelor care a reușit această performanță. Canotorul rus Viaceslav Ivanov a câștigat proba de skiff pentru a treia oară, iar înotătoarea australiană Dawn Fraser s-a impus pentru a treia oară consecutiv la 100 m liber, devenind prima femeie care câștigă 8 medalii (4 aur, 4 argint), la trei ediții ale jocurilor olimpice.

Atletul american Al Oerter a reușit și el al treilea succes consecutiv la disc, în ciuda unei accidentări cervicale, care l-a forțat să poarte un echipament de protecție.

Ucraineanca Larisa Latînina a câștigat câte două medalii din fiecare metal la gimnastică pentru URSS, ajungând la un total incredibil de 18. Latînina este unul dintre cei patru sportivi care a câștigat la Olimpiadă 9 medalii de aur. Totuși, ea a fost eclipsată în 1964 de cehoslovaca Vera Caslavska, cu trei medalii de aur cucerite.

Primul premiu Fair Play acordat de CIO, dar oferit de Comitetul Olimpic Japonez, a fost acordat suedezilor Lars Gunnar Kall și Stig Lennart Kall, care au renunțat la șansele de a câștiga o medalie la yachting pentru a ajuta doi competitori a căror barcă se scufundase.

Vezi 1 imagini în Galerie

La Jocurile Olimpice de la Tokyo au participat în total 5.151 de sportivi, din 93 de țări dintre care 678 femei și 4.473 bărbați care s-au întrecut în 163 de probe din 19 discipline sportive: atletism, canotaj, baschet, box, caiac-canoe, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, haltere, hochei, judo, lupte, natație, pentatlon modern, echitație, tir, volei, sporturi nautice.

În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deținut de SUA, 36 de medalii de aur, 26 de argint, 28 de bronz, locul al doilea de URSS, 30 de medalii de aur, 31 de argint, 35 de bronz, iar locul al treilea de Japonia, 16 medalii de aur, 5 de argint, 8 de bronz.

Cu cele 12 medalii și aproape 100 de puncte acumulate, reprezentanții României, în număr de 138, dintre care 30 de femei, s-au menținut și la această ediție, în rândurile elitei sportive a lumii ocupând locul 14.

Iolanda Balaș a fost, din nou, la înălțime, și la propriu și la figurat, dominând proba feminină de sărituri în înălțime, unde a reușit să atingă 1,90 m. A doua și ultima medalie de aur olimpic a fost cucerită de Mihaela Peneș, la aruncarea cu sulița, cu rezultatul de 60,54 m. Medaliile de argint au fost aduse în țară de către canoistul Andrei Igorov; canoista Hilde Lauer; Ion Tripșa la pistol viteză; Valeriu Bularca, la lupte greco-romane. Printre medaliații cu bronz s-a numărat Lia Manoliu, la aruncarea discului.

Sursa: Agerpres