Sparanghelul, leguma-minune adorată de regi, i-a cucerit şi pe români. Pe cât arată de sofisticat în farfuriile chefilor, pe atât de simplu se găteşte. După ce importul de sparanghel s-a dublat în ultimul an, şi fermierii români i-au prins gustul. Au început să îl cultive în ţara noastră şi au ajuns să facă mii de euro profit.

Un fermier de lângă Reghin a ajuns la a cincea recoltă de sparanghel. Planta viguroasă s-a adaptat repede în pământul românesc. Producţia ajunge, uneori, şi la 18 kilograme pe zi.

Articolul continua dupa recomandari

Demeter Francisc, fermier: Am făcut rost de nişte rădăcini din Germania, m-a ajutat foarte mult patronul la care am lucrat în Germania, am pregătit terenul şi am plantat aproape 3.000 de rădăcini.

Pentru că a avut succes, a cultivat în România şi sparanhghel alb, pe care îl culege pentru prima oară.

Demeter Francisc, fermier: Cel alb acoperit cu folie neagra si sub pamant ramane alb, deci e aceeasi radacina. Cel alb se decojeste de sus pana jos si asa se consuma ca daca nu-l decojim o sa aiba un gust mai amar.

În pieţe, un kilogram de sparanghel se vinde cu 36 de lei.

Indiferent de tipul său, sparanghelul este leguma numărul unu în procesul de detoxifiere. Puţini ştiu însă că este un aliat de nădejde şi în reducerea grăsimii de pe abdomen.

Liviu Rodoran, inginer expert in industria alimentara: E folositor atat in calitatile curative ale vederii, folositor in reglarea unor deficiente ale sistemului nervos. Are un continut bogat de magneziu complexul vitaminei b, a, k.

Considerat, pe vremuri, „hrana regilor", sparanghelul este o garnitură ideală pentru peşte sau carnea de vită. Şi uşor de gătit.

Gustul sparanghelului este pus în valoare de o cantitate generoasă de unt proaspăt. Anul trecut, am importat sparanghel în valoare de un milion şi jumătate de euro, adică peste 400 de tone, de două ori mai mult decât în 2017.