Este cutremur la Institutul pentru Fizica Pământului: echipamentele care localizează seismele din România cad unul după altul. Motivul este halucinant. Birocraţia din Ministerul Cercetării, care trebuie să deconteze cheltuielile.

Unul după altul, cele 150 de puncte de monitorizare, centralizate la 10 observatoare seismice, încep să cedeze. Iar Institutul pentru Fizica Pământului nu mai are bani să le repare.

Articolul continua dupa recomandari

Nici fonduri pentru salariile celor 115 specialişti nu mai sunt, pentru că Ministerul Cercetării nu le-a mai virat încă din ianuarie.

România este una dintre cele mai active zone seismice din Europa, iar cutremurele din Vrancea devin tot mai periculoase. 

Domenico Giardini, preşedintele Asociaţiei Internaţionale de Seismologie:  "Cutremurele tind să devină din ce în ce mai adânci, în zona Vrancea, ceea ce înseamnă că produc pagube mai mari când ajung la suprafaţă."

În cazul unui cutremur major, nefuncţionarea reţelei seismice poate fi devastatoare: blochează alertarea instituţiilor de urgenţă şi împiedică despăgubirea victimelor.

Aproximativ un milion şi jumătate de lei are Institutul pentru Fizica Pământului de recuperat de la Ministerul Cercetării. Ministrul nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.