Un sat din Tulcea este terorizat de atacurile haitelor de şacali. Înfometate, animalele răscolesc mormintele, în căutarea hranei. S-au înmulţit necontrolat în ultimii ani şi se apropie tot mai des de casele oamenilor. E un fenomen deja, avertizează experţii.

Şacalul a invadat tot mai multe zone din Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi chiar Moldova, unde ameninţă specii pe cale de dispariţie.

Articolul continua dupa recomandari

În Caraorman, un sat din inima Deltei, localnicii se trezesc în toiul nopţii în urlete de şacali. Înfometate, animalele ies din pădure şi răscolesc morminte. Sapă gropi adânci, până ajung la sicrie. 

Peste 20 de morminte de aici din cimitirul din Caraorman au fost scormonite pur si simplu de sacali. Oamenii spun ca vorbim  depre sute de animale salbatice care pur si simplu rod plasticul dela lumanari  si mananca chiar si ceara. 

Ca să-şi salveze animalele, localnicii au ridicat garduri înalte de metal şi în jurul gospodăriilor. 

De câţiva ani, atacurile animalelor de pradă sunt tot mai dese. 

 În drumul lor spre sate, au vânat porci mistreţi sau au târât pe câmpuri leşuri de animale ucise de pesta porcină, răspândind epidemia. Şacalul e greu de vânat, mai ales în perioadele când vegetaţia e deasă sau când în Deltă sunt mulţi turişti. 

Şacalii  - prădători de origine asiatică, au cucerit în ultimii 90 de ani teritorii din Europa, căutând zone atinse de deşertificare. În România, au invadat Oltenia, Muntenia şi chiar Moldova. 

ŞTEFAN MARIN, profesor universitar şi vânător: A migrat in aceste zone si datorita incalzirii globale. Nu iartă puii de iepure, puii de mistreţ, de căprior. Nu mai găsim exemplare de caprior acolo unde şacalul se gaseste in numar foarte mare, e ingrijorator!

În 2014, în România erau aproape opt mii de şacali, 2000 doar în Deltă. Acum, numărul lor ar putea fi mult mai mare. Animalul NU poate fi vânat decât cu aprobarea Direcţiilor Silvice sau a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.