România a devenit a doua casă pentru mii de refugiaţi care şi-au părăsit ţările măcinate de conflicte. Au găsit aici pacea de care aveau nevoie. Mulţi au început să ne înveţe limba şi să ne adopte tradiţiile, hotărâţi să înceapă o nouă viaţă.

Mohammad conduce, alături de tatăl şi cumnatul său, o măcelărie în sectorul doi din Bucureşti.

Articolul continua dupa recomandari

A plecat din Siria în urmă cu 5 ani, iar treptat şi-a adus aici toată familia. La început a lucrat într-o fermă din Brăila. 

MOHAMMAD ALHOSSIN - administrator măcelărie: Până acum suntem mulţumiţi de măcelaria asta. Am peste 50 de clienţi pe zi. Pentru un refugiat care a lăsat în urmă o ţară măcinată de război, pacea este cel mai preţios dar. Nu mai plec. O să stau aici tot timpul. Nu am probleme cu nimeni. Totul e OK. Pentru asta... mie îmi place, adică e linişte. Pot să ies la orice oră, noaptea sau ziua, fără nicio grijă. 

Tot liniştea din România l-a atras aici şi pe Yaser, un sirian care a ajuns în ţara noastră în urmă cu aproape doi ani. Şi-a adus cu el din Damasc soţia şi cei doi copii şi a deschis în Bucureşti o frizerie. 

YASER HAHI - patron frizerie: Este salonul meu. Am zece clienţi pe zi. Mulţi arabi, turci şi puţini români. Puţin ştiu limba. Nu ştiu 100% limba română.

Metodele lui de lucru sunt mai rar folosite în România. 

În România sunt în jur de 3.000 de refugiaţi, care şi-au adus cu ei poveştile, tradiţiile şi gastronomia. Cei mai mulţi provin din Siria, Irak şi Afganistan şi încearcă să-şi construiască aici noi vieţi. 

BOGDAN PREDA - consilier integrare CNRR: Majoritatea lucrează deja în domeniul hotelier, în domeniul restaurant, în domeniul construcţii sau vorbim şi despre cei înalţi calificaţi care au profesii liberale: medici, ingineri. 

Însă, pentru cei mai mulţi refugiaţi, România este doar o ţară de tranziţie. Mai ales că sprijinul pe care îl primesc de la stat este de doar 540 de lei pe lună de persoană - bani care nu acoperă nici măcar chiria.