Într-un sat din Bistriţa-Năsăud, doi bătrâni aduc o piesă vestimentară veche în zilele noastre. Pieptarul. Au păstrat motivele tradiţionale şi brodează în noile tendinţe. De pildă, au aplicat mărgele, dar au păstrat ciucurii din mătase, pe care îi purtau ţăranii români acum sute de ani. Fiul şi nora meşteşugarilor s-au întors din Irlanda să ducă afacerea pe internet. Şi bine au făcut...

Într-o casă simplă din Dumbrăvița, judeţul Bistriţa Năsăud, badea Todor desenează povești de demult, când oamenii purtau cu mândrie portul popular. De 40 de ani, nu-şi mai poate folosi mâna dreaptă. Cu stânga, face conturul modelului, din făină amestecată cu apă caldă.

Articolul continua dupa recomandari

La 75 de ani, Lelea Gafta, are ac de cojoacele lui badea Todor. De jumătate de veac, din mâna ei, ies pieptare de o frumuseţe rară, cusute cu fir de mătase.

Sunt modele pe care le cunosc din bătrâni. Doar să le coşi durează o săptămână, dacă lucrezi zi şi noapte.

Fiul cel mic şi nora s-au întors din Irlanda, să ducă tradiţia mai departe. Şi să ajute la vânzarea pe internet a acestor piese unicat. Pielea se ţine, timp de 30 de zile, într-un amestec din zer şi tărăţe, apoi se albeşte cu ghips.

CRISTINA GIURGIUCA, noră: Nu există satisfacţie mai mare decât să lucrezi tu cu mâna la tine în casă, lucruri tradiţionale, populare, e o bucurie extraordinară.

Frumoasele pieptare erau purtate pe vremuri la nuntă, la joc, dar şi să ţină de cald. În zilele noastre, sunt cusute şi cu mărgele.

ALINA CEUCA, cântăreaţă: Mă simt şi mai frumoasă aşa gătată, mai ales când port un pieptar care ştiu că e atât de vechi şi valoros.

În timp ce un pieptar ca acesta se vinde la noi cu 1500 de lei, străinii ne copiază modelele. Acum doi ani, celebra casă de modă Christian Dior a fost acuzată că a copiat modelul unui cojoc din Ţara Beiuşului, pe care l-a vândut cu nu mai puţin de 35.000 de dolari.