Tradiţiile rezistă cel mai mult în bucătărie. Şi chiar dacă reţetele bunicii au fost readaptate, ele ajung pe mesele restaurantelor cu pretenţii. Iar românii nu se mai satură de ele. Aşa că preparate sofiticate din creveţi, caracatiţă sau paste cu cerneală de sepie pierd tot mai mult teren în faţa tradiţionalelor sarmale. Ori tocăniţă sau bulz.

Mâncarea ciobănească este emblema gastronomiei româneşti, spun bucătarii. Iar cei care vor să o consume nu trebuie să ajungă pe cele mai înalte culmi ale munţilor. Astfel de preparate îşi fac loc tot mai mult în restaurantele din oraşe.

Articolul continua dupa recomandari

Chiar dacă au înlocuit ceaunul cu tigaia şi lingura din lemn cu tacâmuri moderne, bucătarii au păstrat gustul tradiţiei. Înainte să pună pastrama pe foc, o ţin o săptămână la marinat. Şi folosesc doar brânză de burduf făcută după reţete vechi de sute de ani. Tocăniţa se serveşte în pâine.

De la ruşi, am împrumutat borşul şi salata a la russe, micii s-au născut din kebabul turcesc, iar grecii ne-au dăruit reţeta de musaca.