Hamsiile nu se mai găsesc în această perioadă în Marea Neagră, deşi turiştii care ajung pe litoral ar plăti oricât pentru o porţie. Nici pescarii n-au mai prins demult zărgan, peşte căutat în toate cherhanalele.

Lucian Bucur, bucătar: Se cere foarte mult, în special pe plită, e foarte căutat, e gustos.

Articolul continua dupa recomandari

Hamsia şi zărganul sunt peşti sensibili la schimbările climatice. Curenţii dinspre Nord au răcit marea, iar ploile au modificat salinitatea, determinându-i astfel să migreze, spun specialistii.

Simion Nicolaev - director Institutul de Cercetări Marine: Ploile intense într-o măsură mai mare decât anii trecuţi au generat un aport de apă suplimentar. Deci apa se diluează. Pe vremuri, când ieşeai din mare, se usca sarea pe tine. N-aţi mai întâlnit aşa ceva.

Răzvan Popescu - biolog: Îşi depun icrele într-un anumit interval de temperatură şi după aceea vine un val de frig icrele acelea devin sterile şi mor. Practic am compromis o generaţie întreagă.

Şprotul şi calcanul mai sunt doar în larg, la adâncimi de peste 80 de metri, deoarece aici, iarna, apa este mai caldă decât la suprafaţă. Puţine specii sunt rezistente la modificările climatice.

Sorin Mănăilă - reprezentant asociație piscicolă: Acum 20 de ani se pescuia numai peşte, câteva mii de tone de la Marea Neagră. Acum, 90% din capturi sunt acest melc rapană care este o specie evazivă care distruge ecosistemul. 

Restaurantele de pe litoral şi-au schimbat meniul. Le oferă clienţilor în special scrumbie şi chefal.

Marius Cazacu, bucătar: Se secţionează pentru că ea are foarte multe oase, pentru a le mărunţi.

Schimbările climatice au totuşi şi câteva efecte pozitive.

Pescar: Au apărut specii noi, cum ar fi pălămida, un peşte migrator, de Marea Mediterană intră aici prin Bosfor.

Peştele românesc migrează în această perioadă spre Grecia, Turcia şi Bulgaria, de unde ajungem să îl importăm.