Principesa Ana de Bourbon-Parma (cunoscută și sub apelativul Regina Ana, prenume complet Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite; n. 18 septembrie 1923, Paris) a fost soția fostului suveran Mihai I al României și fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei.

A fost strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) și Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) și nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma.

Articolul continua dupa recomandari

Regina Ana a României s-a născut la Paris în arondismentul al 16-lea, fiind singura fiică a prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margareta a Danermarcei, primind astfel titlul de principesă de Bourbon-Parma.

Aceasta și-a petrecut copilăria împreună cu familia, respectiv cei trei frați Jacques, Michel și André în Franța, în Franţa. În 1939, după inceperea războiului, a trebuit să-şi urmeze familia în refugiu în Spania, Portugalia şi în Statele Unite ale Americii.

Citeşte şi Regele Mihai şi Principesa Ana, cel mai longeviv cuplu regal din istoria României. “Toată viaţa, asta am făcut. Umăr la umăr, complici”

De la 16 la 19 ani urmează o scoala de arta la New York şi, in paralel, lucreaza ca vanzatoare la magazinul universal Macy's, pentru a-si câştiga existenţa.

În 1943 cere permisiunea mamei să mearga pe front în Europa, sub culorile patriei ei, Franţa. Mama accepta, iar Ana de Bourbon-Parma va fi impreuna cu regimentul ei in Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg si Germania, până la sfârşitul ostilităţilor. Primeste "Crucea de razboi" franceză.

După o săptamână de la întâlnirea lor la Londra, principesa Ana şi regele Mihai pleacă impreuna la Lausanne, unde Regele îi cere mâna. De la Lausanne, la inceputul lui decembrie 1947, Regele pleaca la Bucuresti, iar viitoarea Regina la Paris, pentru pregatirile de nunta.

Vezi 1 imagini în Galerie

Papa Pius al XII-lea nu-şi dă consimtamantul pentru căsătorie, din cauza refuzului regelui Mihai de a-şi boteza urmasii în religia catolică. Regina-mama şi principesa Margareta a Danemarcei merg în vizită la Vatican pentru a îndupleca pe Sfantul Parinte să-şi schimbe atitudinea. Papa rămâne, insă, ferm pe pozitie, ca şi regele Mihai, de altfel. Ca urmare, familia reginei Ana nu va lua parte la nuntă; dar toţi urmaşii regelui Mihai sunt astăzi ortodocşi.

Regele se reintalneşte la Lausanne in luna mai cu principesa Ana si casatoria lor are loc la 10 iunie 1948 la Atena, la invitatia regelui Paul si a reginei Frederica.

La nuntă, în jurul celor doi iau loc regina-mama Elena, regele Paul, regina Frederica si copiii lor Constantin, Sofia si Irina, unchiul reginei Ana, Eric al Danemarcei, care era protestant, precum şi veri din familiile de Hanovra si de Hesse. Ceremonia se oficiaza la Palatul regal de la Atena.

Vezi 1 imagini în Galerie

Exilul Regelui Mihai si al Reginei Ana incepe odata cu revenirea de la nunta din Atena. El va dura peste cinci decenii. Pana la sfarsitul anului 1948, ei locuiesc la vila Sparta langa Florenta, locuinta reginei-mame Elena, iar din 1949 la Lausanne, unde se naste prima fiica, principesa Margareta. Tot la Lausanne se nasc Principesele Elena, in 1951 si Irina, in 1953.

Între timp, familia se stabileste în Anglia, unde va locui timp de şase ani, pana in 1956, la Bramshill House in Hampshire si la Ayot St-Lawrence, in Hertfordshire. Pentru a-si castiga existenta, Regele si Regina au dezvoltat o ferma de pui si au construit un mic atelier de tamplarie. Ei au ramas toata viata profund atasati de natura.

Vezi şi EMOŢIONANT: Povestea regală de dragoste, prin ochii Principelui Radu

Regele, Regina şi principesele s-au intors in Elvetia in 1956, dupa o scurta sedere de trei luni la vila Sparta. Majestatea Sa semnase un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and Co", la Geneva. Familia s-a instalat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Léman, la cativa kilometri de Geneva. Aici au locuit peste patruzeci si cinci de ani si tot aici se afla, pentru moment, casa familiei.

Cele cinci fiice ale Regelui au fost botezate in religia ortodoxa. Ele au crescut in Anglia si in Elvetia. Copilaria lor este legata de casa de la Versoix, de pe malul lacului Léman, denumita "Vila Fantasia". Principesele au mers adesea in vacante la Florenta, in casa bunicii paterne sau la Villefranche-sur-Mer si Copenhaga, in casele bunicii materne.

Regele Mihai a avut intotdeauna o mare pasiune pentru automobile si mai ales pentru jeep-urile militare construite in primii ani de razboi. De cand s-a instalat in Elvetia, in 1956, Majestatea Sa a refacut integral noua masini originale, Ford sau Willis. Unele din ele au fost expuse la muzee ale automobilului si au participat la raliuri.

Regele si Regina au călătorit mult în Grecia, Italia, Danemarca şi Statele Unite ale Americii. De asemenea, au fost de câteva ori in Africa.

În fiecare an, in seara de 31 decembrie, radio "Europa Libera" transmitea mesajul de Anul Nou al suveranului exilat. Foarte multi romani ascultau in taina acest mesaj, in mijlocul familiilor lor. Romanii stiau insa foarte putin despre viata din exil a Regelui si despre familia sa.

sursa: antena3.ro