Continuăm călătoria printre cetăţile României care au cucerit milioane de turişti. Astăzi, vă propunem o vizită în Cetatea Făgăraş. A fost pe rând castel de apărare, decor pentru baluri şi închisoare. Între zidurile sale descoperim legende fabuloase, dar şi poveşti cumplite. Stăpânită odinioară şi de Mihai Viteazul, fortificaţia este, astăzi, una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi medievale din Europa de Est.

Cetatea din piatră şi cărămidă a fost construită în urmă cu 600 de ani să apere Ţara Făgăraşului.

Articolul continua dupa recomandari

Luată cu asalt de mai multe ori, nu a fost niciodată cucerită. În comunism, a fost însă o închisoare de temut. Astăzi, turiştii pot descoperi istoria acestor ţinuturi în cele 66 de încăperi ale cetăţii medievale. 

Cea mai impozantă este Sala Tronului, unde erau primiţi regi şi regine din întreaga lume.

Elena Băjenaru, director muzeu: Jilţurile sunt realizate din lemn, cu o sculptură manuală reprezentând cei doi peşti, stema Ţării Făgăraşului, iar în ultimul an au fost puse vitralii

Desemnată în 2014 al doilea cel mai frumos castel din lume, într-un clasament publicat de Huffington Post, Cetatea Făgăraşului primeşte, anual, peste 100.000 de vizitatori. Intrarea costă doar 15 lei. 

Un elev spune că "totul este superb. Sunt multe lucruri pe care nu le vezi altundeva".

Cum ar fi celebra „fecioară de fier", un instrument medieval de tortură. 

Cel condamnat la moarte era trimis să sărute o imagine a Maicii Domnului prinsă de acest instrument. Însă, apropiindu-se, condamnatul calcă pe o trapă, iar din spate porneau nişte cuţite care îl strângeau în braţe.

Cetatea Făgăraş a cunoscut gloria în perioada în care a fost preluată de Mihai Viteazul. Domnitorul i-a dăruit-o soţiei sale, Doamna Stanca, care a transformat-o în cel mai căutat loc pentru balurile Transilvaniei. 

Astăzi, fortificaţia adăposteşte Muzeul Ţării Făgăraşului, plin de obiecte rare şi extrem de valoroase.

Horia Pirău, muzeograf: Ne-am dorit să redăm vizitatorilor noştri aspectul unei încăperi considerată a fi a tinerilor căsătoriţi. Patul e un pat românesc cu influenţe săseşti. Respectivele case nu aveau foarte multe camere. Se întâmpla destul de des ca tinerii să doarmă în aceeaşi încăpere cu părinţii

Cetatea mai are nevoie de lucrări de consolidare. Autorităţile au obţinut cinci milioane de euro, bani europeni, iar lucrările vor fi demarate în această toamnă.