Modificarea excesivă a selfie-urilor pe care le postăm pe internet este, de fapt, o tulburare psihică. Sună dur, dar este adevărat. Tulburarea dismorfică - preocuparea excesivă pentru un defect aproape inexistent - se vede chiar şi în comportamentul nostru în social media. Afecţiunea, în sine, este cunoscută de psihologi de multă vreme însă, mai nou, se vorbeşte despre ea şi raportat la ceea ce se întâmplă pe Internet. 

Constantin Cornea, psiholog - Pentru a fi denumită tulburare dismorfică, trebuie să fie un gând recurent pe care sa îl ai tot timpul, cu care să mergi zi de zi pe stradă. Fiecare dintre noi ne gândim că avem anumite defecte.

Articolul continua dupa recomandari

Aşadar, în momentul în care petrecem mai mult de o oră pe zi gândindu-ne la un defect pe care îl avem, de multe ori imaginar, putem spune că suferim de această tulburare. Ce este mai îngrijorător: deşi în literatura de specialitate se spune că această tulburare apare în adolescenţă, ea poate fi indusă chiar mai devreme.

Constantin Cornea, psiholog - Poate apărea de la vârste mici, este caracteristică oricărui sex, se poate transforma ulterior într-o depresie profundă, într-o tulburare de personalitate, se poate transforma într-o tulburare de comportament, într-o tulburare alimentară.

Dorința de perfecțiune deformează realitatea

De dismorfism, te poţi îmbolnăvi chiar şi din dragoste, dacă persoana iubită îţi reproşează mereu un defect. Iar dorinţa de a fi perfect, mai ales în ochii altor oameni, ne face, de cele mai multe ori, să ne deformăm propria realitate. Fie prin poze modificate excesiv, fie prin intervenţii inutile.

Alin Bortulini, medic chirurg estetician - Uneori, şi chirurgul plastician are dificultăţi în a observa micile imperfecţiuni, însă pentru acele persoane problema e reală. De cele mai multe ori şi cel mai frecvent apare în cazul rinoplastiei, sânilor, probleme de greutate. Vorbim de liposucţie, abdominoplastie. Sunt multe paciente care au index de masă corporală mic însă percep acest lucru ca fiind o foarte mare problemă.

Drept urmare ajung la medic şi cer diferite intervenţii estetice. Iar în aceste cazuri, chirurgii joacă inclusiv rolul de psiholog.

Social Media, în trecutul apropiat, a impus standardele de frumuseţe. Prima aplicaţie specială de modificare a portretelor a apărut în 2013 şi a preluat standardele coreene de frumuseţe pentru a crea uneltele de modificare: piele albă, ochi mari, nas fin, buze cărnoase. De atunci, au apărut pe piaţă zeci de aplicaţii de acest fel. Acum, cel mai la îndemână sunt filtrele de pe reţelele de socializare, precum Facebook sau Instagram.

Stefania Kadima, director agenție de publicitate - Odată ce Snapchat-ul a venit din urmă iar la nivel mondial, a căpătat amploare în rândul tinerilor tocmai pentru că venea cu un face recognition şi cu filtre de faţă foarte avansate, Instagramul şi Facebook-ul au preluat această tendinţă şi au adăugat funcţionalitatea asta prin story-uri.

Americanii au început să vorbească deja de un an de "dismorfismul Snapchat". La nivel mondial, aplicaţia e folosită de aproape 300 milioane de oameni. În România sunt 1 milion 400 mii de utilizatori dintre care doar 8%, atenţie, au peste 13 ani.