De multe ori, când suntem plecaţi în concediu, mai ales în sezonul estival, trebuie să fim atenţi la alegerile pe care le facem în materie de alimentaţie. Există posibilitatea ca, în loc să ne bucurăm de vacanţă, să ajungem, în cazuri grave, la urgenţe cu toxiinfecţie alimentară. 

Toxiinfecţiile alimentare apar cel mai des vara, pentru că hrana, înainte de a fi consumată, este păstrată în condiții improprii, la căldură, în soare. O altă cauză poate fi igiena precară pe care o au persoanele care manipulează mâncarea. Acestea cresc cantitatea de agenți patogeni (bacterii, virusuri şi paraziţi), care duc la apariția afecțiunii digestive.

Articolul continua dupa recomandari

Alimentele contaminate pot fi, cel mai frecvent, cele pe bază de ou şi lapte: maioneză, frișcă, îngheţată sau produse de patiserie. Alături de acestea, se adaugă: crustaceele, peștele şi preparatele din carne. Aşadar, dacă nu suntem siguri de modul în care au fost păstrate şi manipulate, ar fi bine să le evităm.

Simptomele toxiinfecţiei alimentare

Principalele simptome ale toxiinfecţiei alimentare sunt cele gastrointestinale: crampele, diareea, greaţa, vărsăturile, febra. Simptomele pot fi mai blânde la persoanele care nu au stomacul sensibil sau nu suferă de colon iritabil, sau mai intense, atunci când apar febra sau diferite manifestări la nivelul pielii şi se poate ajunge la urgenţe. 

Severitatea simptomelor depinde de tipul bacteriei cu care a intrat în contact persoana, de vârsta şi de starea generală de sănătate a pacientului. Persoanele cel mai frecvent afectate de toxiinfecţii alimentare sunt copiii şi vârstnicii. La aceştia simptomele se pot agrava şi, rareori, pot fi fatale, din cauza deshidratării. Acest lucru este valabil şi în cazul femeilor însărcinate, în cazul persoanelor cu imunosupresie şi a celor cu boli cronice asociate.

Situaţiile mai grave includ:

- toxiinfecţia alimentară cu Clostridium botulinum, bacterie ce provoacă botulismul şi ce conţine o neurotoxină care poate provoca paralizie nervoasă şi musculară; 

- toxoplasmoza, infecţie produsă de un parazit, Toxoplasma gondi, poate fi confundată cu răceala. 

Cum se poate preveni toxiinfecţia alimentară 

Pentru a ne putea bucura de momentele plăcute alături de cei dragi, fără crampe stomacale, trebuie să respectăm trei paşi simpli:

  1. Igiena corespunzătoare – să ne spălăm pe mâini de fiecare dată când punem mâna pe hrană şi să spălăm alimentele nepreparate înainte de a le consuma (legumele şi fructele), dar şi tacâmurile şi vasele după ce le-am folosit.

  2. Separarea alimentelor - carnea crudă, păsările de curte, fructele de mare şi ouăle pot răspândi germeni alimentelor deja pregătite pentru consum. Deci, acestea trebuie separate, ţinute în vase diferite şi tăiate pe tocătoare diferite. 

  3. Temperatura optimă pentru gătit şi depozitat alimentele - mâncarea este gatită corect când temperatura este suficient de ridicată încât să distrugă bacteriile care ar putea cauza infecţii. În frigider, temperatura trebuie să fie mai mică de 4° C, iar alimentele cu primele semne de alterare trebuie aruncate. Alimentele congelate se dezgheaţă doar în frigider, în apă rece sau în cuptorul cu microunde, pentru ca bacteriile să nu se poată răspândi. 

Primul ajutor în cazul toxiinfecţiei alimentare

Aşa cum am menţionat, majoritatea oamenilor suferă de o formă mai blândă de toxiinfecţie alimentară. Aceasta poate dura de la câteva ore până la câteva zile. Dacă simptomele nu sunt severe, este suficient ca pacientul să urmeze un regim alimentar specific: două-trei căni de ceai de mentă zilnic, orez cu morcovi, brânză slabă etc. 

Atunci când scaunul revine la normal, se pot introduce, treptat, alimente precum: carnea fiartă sau pâinea, dar încă nu se pot consuma băuturi acidulate, energizante sau sucuri din fructe, care conţin foarte mult zahăr şi prea puţini electroliţi, substanţe necesare pentru a ne pune pe picioare. 

Când este vorba despre o formă mai severă, este necesar consultul medicului gastroenterolog sau infecţionist. Pe lângă tratamentul medicamentos, în unele situaţii, aceştia pot sugera spitalizarea. Infecţiile severe pot provoca leziuni la nivelul creierului şi nervilor şi sindrom hemolitic uremic, ce cauzează insuficienţa renală. Există, totuşi, cazuri în care pot apărea complicatii pe o perioada îndelungată ce pot duce chiar la deces.