Pâinea de la ţară devine lux la oraş! Brutarii care frământă aluat după reţeta bunicii fac profit de mii de euro doar din câteva ingrediente. Clienţii plătesc şi de zece ori mai mult pentru o pâine cu maia sau cu seminţe, decât pentru o franzelă gata feliată.

Utilajele performante au fost înlocuite de mâna pricepută a brutarului. Aici, reţeta succesului e una tradiţională. 

Articolul continua dupa recomandari

Poate fi comparată cu pâinea bunicii deoarece are maia. Bunica o făcea la fel, cu maia şi fără drojdie, ne învaţă brutarii.

Maiaua este făcută din numai trei ingrediente: apă, făină şi sare. Şi ajută pâinea bunicii să se diferenţieze de celelalte sortimente prin gustul intens, textura miezului şi coaja crocantă. Numită şi drojdie sălbatică, are şi alte beneficii: îmbunătăţeşte digestia şi are un indice glicemic mai scăzut. Brutarul ne mai spune un secret.

Gabriel Malic, brutar: Trebuie să aibă o temperatură de 250 de grade. O să stea la copt 25 de minute. O pâine coaptă pe vatră o să aibă un gust mult mai bun. O să aibă alt gust o pâine coaptă pe vatră, faţă de un produs copt pe un cuptor rotativ.

Brutăria a fost deschisă acum un an şi atrage sute de clienţi în fiecare zi, care caută alternative sănătoase la aluatul congelat din magazine. 

Adina Mihălcioiu, director: Pe piaţă nu se mai găseşte altceva doar pâine aditivată şi congelată. Atunci am fost nevoiţi să facem pâine în casă. De la nevoia de a face pâine în casă  mi-a venit această idee. Vindem în jur de 700-800 de pâini pe zi.

Profitul unei astfel de afaceri se ridică până la 5.600 de lei pe zi. Pâinea costă între 5 lei şi 10 lei, chiar şi de zece ori mai mult decât clasica franzelă. 

Şi pentru că a crescut apetitul românilor pentru tradiţie, şi supermarketurile au introdus pe rafturi pâine artizanală. Cu măsline, caise sau prune.

Un român consumă peste 90 de kilograme de pâine anual, în vreme ce media europeană este de 82 de kilograme.