Parchetul General a dispus extinderea urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii faţă de fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul „Revoluţiei”.

Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii militari au dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii faţă de Gelu Voican Voiculescu, care era în acea perioadă membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989.

Articolul continua dupa recomandari

Procurorii spun că fostul vicepremier a fost încă de la înfiinţarea CFSN „unul dintre factorii importanţi de decizie ai acestui organism, acceptând şi oficializând decizii militare, unele cu caracter diversionist”.

Aceste decizii au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Deciziile s-au materializat prin deplasarea unor efective militare complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale ţării, precizează procuroii. De asemenea, erau date ordine privind deplasarea unor unităţi militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unităţi militare care erau deja în teren şi se solicita în mod repetat prin intermediul TVR populaţiei civile, parţial înarmată în mod iresponsabil, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante.

„Aceste acţiuni s-au desfăşurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informaţii false privind acţiuni ostile, intense şi diversificate, aparţinând ”duşmanului terorist”. Informaţiile au fost diseminate prin intermediul comunicaţiilor militare şi civile. Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecinţe deosebit de grave (numeroase pierderi de vieţi omeneşti, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de liberate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional a unor persoane, suferinţe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu)”, spune Parchetul General.

Fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu a ajuns, marţi, cu puţin înainte de ora 11.30 la Parchetul instanţei supreme, fiind chemat de către procurorii care instrumentează dosarul ”Revoluţiei”.

El a refuzat să facă declaraţii, afirmând doar: ”Nu discut chestiunea asta acum”.

În 13 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a dat aviz favorabil cererii procurorilor de urmărire penală pe numele lui Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, în dosarul "Revoluţiei".

Fostul preşedinte Ion Iliescu a reacţionat faţă de decizia şefului statului, Klaus Iohannis, de a da aviz pentru urmărirea sa penală în dosarul Revoluţiei şi a spus că aceasta nu îl surprinde, dar nu vede care este cadrul legal în care se înscrie. El a afirmat că îl surprinde însă faptul că, "liberi fiind, oamenii nu mai cred că trebuie să lupte pentru libertatea lor" şi din acest motiv "au ajuns să dea lecţii de democraţie oameni care, în timpul ceauşismului, au tăcut mâlc, asta când nu puneau umărul la costruirea cultului personalităţii lui Ceauşescu".

Procurorul general Augustin Lazăr a transmis în 2 aprilie preşedintelui Klaus Iohannis o solicitare pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii a fostului preşedinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman şi a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluţiei.

Conform Parchetului, Ion Iliescu era membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989.

În iunie 2017, Parchetul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul lider al minerilor Miron Cozma.

Procurorii Parchetului ICCJ arată în rechizitoriu că Ion Iliescu a minţit populaţia prin intermediul televizorului, cu privire la scopul demonstraţiilor din Piaţa Universităţii şi că a ordonat dotarea militarilor implicaţi în evenimente cu armament şi muniţie de război, "folosirea acestora împotriva unor civili fiind nelegală”.

Dosarul "Revoluţiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane. 

Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem pentru infracţiuni contra umanităţii.

Printre cei care au fost audiaţi de procurori în acest dosar, în calitate de martor, s-au numărat fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, Laszlo Tokes, Ion Caramitru şi Mircea Dinescu.

Sursa: News.ro