Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, la Curtea Constituţională, sesizarea privind Legea referendumului.

Preşedintele precizează că, deşi a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, la sesizarea parlamentarilor, el consideră că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului cuprinde, în continuare, dispoziţii neconstituţionale, care contravin prevederilor art. 1 alin. (5),  art. 142 alin. (1), art. 146 lit. a),  art. 147 alin. (2) şi alin. (4), art. 150 - art. 152 şi art. 156 din Constituţie.

Articolul continua dupa recomandari

”Distinct de criticile anterioare de neconstituţionalitate, considerăm că, prin conţinutul său normativ, dispoziţiile art. unic pct. 1 din legea supusă controlului de constituţionalitate încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Din interpretarea gramaticală a prevederilor art. 6 alin. (1) din legea criticată rezultă că singurele dispoziţii aplicabile în ceea ce priveşte iniţiativa şi procedura revizuirii Constituţiei sunt exclusiv cele ale art. 150 şi 151 din Legea fundamentală, pe de o parte, şi cele ale Legii nr. 3/2000, pe de altă parte. În acest sens, conjuncţia «şi» din cuprinsul sintagmei «(…) sunt supuse dispoziţiilor prevăzute la art. 150 şi 151 din Constituţia (…) şi prezentei legi», conduce, fără echivoc, la concluzia că pentru viitor singurele prevederi aplicabile cu privire la iniţiativa şi procedura revizuirii Constituţiei sunt cele stabilite prin art. unic pct. 1 din legea criticată. Această reglementare contravine însă principiului legalităţii prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituţie, sub aspectul componentei sale referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii şi este de natură să înfrângă principiul securităţii juridice”, se arată în sesizare.

Preşedintele subliniază că prevederile art. 6 alin. (1) din legea criticată introduc un tip de norme ce nu fac obiectul Legii referendumului. Astfel, obiectul de reglementare al Legii nr. 3/2000 îl constituie organizarea şi desfăşurarea referendumului, atât a celui naţional, cât şi a celui local. ”În mod firesc, norme cu privire la iniţiativa şi procedura de revizuire a Constituţiei nu pot face obiectul acestei legi decât în măsura în care acestea prezintă relevanţă pentru referendumul privind revizuirea Constituţiei. Din această perspectivă, Legea nr. 3/2000 nu poate include - fără a depăşi obiectul ei de reglementare - în mod exhaustiv norme privitoare la iniţiativa şi procedura de revizuire a Legii fundamentale”, apreciază Klaus Iohannis.

”Considerăm că prevederile art. unic pct. 1 din legea supusă controlului de constituţionalitate sunt neclare, lipsite de previzibilitate întrucât, deşi declarativ – prin prezenţa conjuncţiei «şi» - iniţiativa şi procedura de revizuire sunt supuse acestei legi, în realitate legiuitorul nu epuizează în conţinutul normativ toate aspectele referitoare la materia enunţată”, se arată în sesizare.

Conform documentului, circumscrierea regimului juridic al iniţiativei şi procedurii de revizuire la  art. 150 şi 151 din Constituţie şi la Legea nr. 3/2000 exclude de la aplicare alte norme incidente - cum ar fi cele ce privesc exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni (Legea nr. 189/1999) ori cele din regulamentele parlamentare ce detaliază procedural unele dintre aspectele constituţionale ale procedurii de revizuire. Mai mult, modul imprecis de redactare conduce la interpretarea că sunt excluse de la aplicare şi dispoziţii constituţionale relevante - cum ar fi cele ale art. 152 alin. (3) - ce împiedică derularea procedurii de revizuire pe durata instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă ori în timp de război. Prin caracterul limitativ al normelor ce urmează să contureze cadrul legislativ al iniţiativei, şi în absenţa în cuprinsul legii criticate a unor norme de natură să stabilească acest cadru legislativ, prevederile art. unic pct. 1 din legea supusă controlului de constituţionalitate afectează securitatea raporturilor juridice, încălcând astfel dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, se arată în sesizare.

În continuare, preşedintele reclamă lipsa de claritate şi de previzibilitate a noilor reglementări.

”Din chiar dispoziţiile art. 6 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 6 alin. (4) ale legii criticate se deduce, fără echivoc, faptul că după adoptarea de către Parlament a legii de revizuire survine o etapă procedurală ulterioară – respectiv cea a controlului de constituţionalitate realizat din oficiu de către Curtea Constituţionalitate – şi că numai după ce instanţa de contencios constituţional se pronunţă în sensul constituţionalităţii legii, aceasta este considerată ca fiind adoptată. Or, art. 6 alin. (4) ultima teză, stabilind că referendumul naţional cu privire la revizuirea Constituţiei se desfăşoară în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale încalcă atât dispoziţiile art. 147 alin. (4), cât şi pe cele ale 151 alin. (3) din Constituţie. Astfel, potrivit art.151 alin.(3) din Constituţie, revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. La o primă analiză a acestui text constituţional, constatăm că legiuitorul constituant originar nu a prevăzut ca termenul în care urmează să se desfăşoare referendumul de revizuire să fie calculat, în mod obligatoriu, de la data adoptării de către Parlament a legii de revizuire. Din această perspectivă, precizarea expresă în textul art. 6 alin. (4) al legii criticate «calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale» ca moment de referinţă de la care începe să curgă termenul de 30 de zile în care trebuie organizat referendumul pentru revizuirea Constituţiei reprezintă o adăugare la Legea fundamentală, aspect ce este de natură să încalce prevederile art. 151 alin. (3) din Constituţie”, se mai arată în sesizare.

”Ulterior revizuirii din anul 2003, în acord cu prevederile art. 146 lit. a) şi l) din Constituţie şi în temeiul unei dispoziţii exprese din legea sa de organizare, Curtea Constituţională realizează şi un control de constituţionalitate ulterior, asupra legii de revizuire adoptate de către Parlament. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 47/1992, în termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională se pronunţă, din oficiu, asupra acesteia. Aşadar, în prezent, ca efect al normelor menţionate, ulterior adoptării legii de către Parlament, se deschide o procedură obligatorie, derulată de către instanţa de contencios constituţional, similară cu cea aplicabilă unei legi obişnuite. În cazul în care Curtea Constituţională constată că nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire, legea se retrimite Parlamentului în vederea reexaminării (art. 23 alin. 2 din Legea nr. 47/1992), iar în cazul în care se constată că au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire, după publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, se poate declanşa referendumul de revizuire a Constituţiei”, se explică în document.

Preşedintele mai susţine că stabilirea obiectului referendumului de revizuire a Constituţiei prin Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este neclară şi contravine regulilor constituţionale referitoare la revizuirea Legii fundamentale.

”A stabili o dată anume, expres menţionată şi precis identificată, acolo unde Constituţia lasă o marjă de apreciere şi a impune ca această dată să fie către finalul termenului prevăzut în Constituţie atunci când textul Legii fundamentale precizează expres că respectivul termen este unul maxim, ce nu poate fi depăşit, reprezintă o adăugare la Constituţie. În plus, stabilirea cu caracter generic a datei pentru organizarea oricărui referendum de revizuire a Legii fundamentale este lipsită de predictibilitate, căci oricând pot apare elemente ce nu pot fi cunoscute dinainte şi care să justifice o necesară adaptare a momentului consultării populare la contextul imediat. De altfel, soluţia legislativă  privind stabilirea datei referendumului cuprinsă în  legea criticată nu este nouă, iar lipsa de predictibilitate a fost deja confirmată”, subliniază preşedintele. 

El spune că stabilirea acestei date trebuie lăsată la aprecierea Parlamentului aflat în exerciţiu la momentul fiecărei astfel de iniţiative de revizuire a Constituţiei, numai acesta fiind în măsură să aprecieze în concret care sunt condiţiile cele mai adecvate pentru ca cetăţenii să îşi exprime voinţa cu privire la acea revizuire a Constituţiei, ca modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale consacrată prin art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală.

”În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este neconstituţională”, se arată în finalul sesizării.

Sursa: News.ro