Sătui de aglomeraţia din staţiunile de la malul mării, tot mai mulţi turişti caută plaje încă neexplorate, acolo unde liniştea să fie spartă doar de valurile apei. Un asemenea loc este plaja Periboina, o fâșie de pământ care duce către paradis. Un drum știut de prea puțini, dar îndrăgit de toți cei care au ajuns pe-acolo măcar o dată. Se află la câteva zeci de kilometri de Constanţa, unde apele lacului Sinoe se revarsă în mare.

La peste 30 de kilometri de Constanţa, e un drum nisipos trecem de plaja Vadu, ajungem pe o limbă de pământ care are o chemare aparte. Dincolo de Rezervaţia Naturală a Biosferei Delta Dunării ni se dezvăluie Grindul Chituc.  

Articolul continua dupa recomandari

Pe drum îi întâlnim pe Ana şi pe Radu, doi tineri din Capitală, aflaţi în căutarea liniştii. Şi-au luat bicicletele şi s-au aventurat  într-o cursă pe nisip, în mijlocul naturii. 

În Grindul Chituc se intră doar cu aprobare. Este o arie protejată a Deltei Dunării.  Aici, Luca şi Andrei lucrează de zor. Într-un peisaj care i-ar face oricând geloşi pe cei care muncesc într-un birou. 

LUCA SZABO, voluntar
Inelăm păsări. Avem plase puse peste tot, lângă lacul ăsta Sinoe, lângă mare şi păsările sunt prinse, sunt aduse aici şi le inelăm, sunt monitorizate într-un fel!

De luna trecută şi până acum, tinerii au prins mii de exemplare, unele dintre ele unice în ţara noastră. Totul în cadrul unei tabere care protejează păsările din zonă. Turiştii nu pot campa aici decât pe anumite porţiuni de nisip. 

Oamenii sosesc cu toate cele necesare şi se gospodăresc singuri, la câţiva paşi de mare. 

De la Grindul Chituc continuăm călătoria tot pe patru roţi. La zece kilometri se află un loc desprins parcă din basme. Periboina: o plajă de o sălbăticie aparte, unde apele lacului Sinoe se contopesc cu marea.

Plajele sălbatice dintre Grindul Chitu şi Periboina sunt cele mai frumoase zone ale litoralului sălbatic din Delta Dunării, aici marea are doar poveşti frumoase de mărturisit, iar nisipul a fost călcat de prea puţine tălpi ale turiştilor. 

Şi asta pentru că nu mulţi se încumetă pe drumul anevoios. Însă la final, priveliştea merită tot efortul.