Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a publicat vineri un protocol de colaborare "pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale" încheiat cu Serviciul Român de Informaţii în iunie 2005, documentul fiind semnat de procurorul general de atunci Ilie Botoş şi de directorul SRI de la acea vreme Alexandru Radu-Timofte.

Conform protocolului, "părţile cooperează, potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism şi a altor infracţiuni grave, precum corupţia, criminalitatea organizată, macro-criminalitatea economică şi criminalitatea informatică".

Articolul continua dupa recomandari

Protocolul, semnat în 26 iunie 2005, are opt pagini şi cuprinde: Principiile şi domeniile de cooperare, Obiectivele cooperării, Responsabilităţile Parchetului, Responsabilităţile SRI şi Reguli de cooperare, fiind prevăzut că Parchetul General şi SRI vor coopera cu respectarea principiilor statului de drept, a responsabilităţii, prevenirii săvârşirii infracţiunilor, coerenţei şi continuităţii şi evaluării periodice a activităţilor. 

"Părţile cooperează, potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism şi a altor infracţiuni grave, precum corupţia, criminalitatea organizată, macro-criminalitatea economică şi criminalitatea informatică", se precizează în protocolul de colaborare Parchet-SRI.

Obiectivele cooperării sunt, potrivit documentului: valorificarea eficientă a capacităţilor specifice deţinute de cele două instituţii în scopul cunoaşterii, prevenirii şi contracarării vulnerabilităţilor şi a factorilor de risc la adresa securităţii naţionale, punerea la dispoziţie - pe bază de reciprocitate - a informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice părţilor, precum şi asigurarea protecţiei acestora, corelarea activităţilor de identificare, culegere şi prelucrare a informaţiilor referitoare la infracţiuni, transmiterea reciprocă a rezultatelor analizelor asupra criminalităţii din domeniile specifice de competenţă, constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru documentarea preliminară începerii urmăririi penale şi pentru transformarea informaţiilor în probe în cadrul procesului penal. 

De asemenea, protocolul prevede acordarea cu tiflu gratuit de către SRI a asistenţei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în ţară a corespondenţei Ministerului Public având caracter secret de stat şi a corespondenţei oficiale cu caracter secret de serviciu, elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile compementare, de strategii, acţiuni şi  programe comune, acordarea de către experţii SRI, în condiţiile legii, a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor care efectuează urmărirea penală, pentru aplicarea prevederilor articolului din Codul de procedură penală privind interceptările şi înregistrările audio sau video, în conformitate cu autorizaţiile emise în acest scop.

În protocol sunt enumerate şi responsabilităţile Parchetului General şi SRI. Astfel, printre responsabilităţile Parchetului se numără verificarea, prin procurorii anume desemnaţi, a propunerilor formulate de SRI şi solicitarea în scris preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a eliberării mandatelor de autorizare a efectuării unor activităţi în scopul culegerii de informaţii. De asemenea, Parchetul se angaja să asigure, prin procurorii anume desemnaţi, valorificarea informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor referitoare la iniţierea/săvârşirea de infracţiuni, transmise de către SRI, obţinute ca urmare a punerii în aplicare a mandatului, în măsura în care cunoaşterea acestora este necesară pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale şi nu afectează derularea activităţilor specifice pentru contracararea ameninţărilor la adresa securităţii nationale.

În documentul este prevăzut, de asemenea, că Parchetul General pune la dispoziţia SRI, la cerere sau din oficiu, date şi informaţii obţinute din surse şi evidenţe proprii, care prin natura lor prezintă interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor ameninţări la adresa securităţii naţionale şi asigură, prin compartimentul de specialitate, protecţia informaţiilor clasificate puse la dispoziţie de SRI, împotriva pierderii, sustragerii, distrugerii ori divulgării sau accesului neautorizat. Documentele care conţin informaţii clasificate se introduc în dosarul cauzei doar cu acordul scris al SRI, în condiţiile prevăzute de lege, se mai menţiona în protocol.

În ceea ce priveşte responsabilităţile SRI, în document este prevăzut că instituţia efectuează, în condiţiile legii, la cererea Parchetului, activităţi specifice în vederea obţinerii datelor şi informaţiilor privind pregătirea sau săvârşirea unor infracţiuni împotriva securităţii statului, acte de terorism sau alte activităţi ilicite grave comise de grupurile criminale organizate de natură a afecta securitatea naţională a României şi acordă sprijin, prin compartimentele specializate, pentru completarea informaţiilor din teren, în cauzele cu grad mare de complexitate, aflate pe rolul Parchetului, scop în care desfăşoară activităţi de investigaţii şi supraveghere operativă, precum şi alte activităţi necesare punerii în aplicare a prevederilor art. 9P-915 Cod procedură penală, care implică utilizarea mijloacelor tehnice de interceptare. O altă responsabilitate a SRI era să comunice Parchetului, în termen rezonabil, motivele care împiedică sau produc o întârziere semnificativă în soluţionarea cererii formulate de acesta, dacă apreciază că simplul fapt al accederii la informaţiile solicitate aduce atingere unor interese esenţiale în realizarea securităţii naţionale.

Documentul mai prevede că valorificarea informatiilor transmise între părţi se face cu respectarea strictă a legii, a intereselor de realizare a securităţii naţionale, a normelor privind protecţia informaţiilor clasiflcate, a surselor, mijloacelor, metodelor, tehnicii şi echipamentului de lucru, precum şi a principiilor de compartimentare şi secretizare a activităţii de informaţii, iar schimbul de informaţii, date, documente şi materiale poate fi făcut de procurori şi ofiţeri anume desemnaţi, cu aprobarea conducătorilor celor două instituţii, iar în situaţii excepţionale se putea face şi la nivelul de execuţie, dar cu informarea superiorilor. De asemenea, schimbul de informaţii, date, documente se realiza la sediul SRI sau în locuri anume stabilite de conducerile celor două instituţii.

La finalul documentului se menţionează că acesta înlocuieşte un protocol de colaborare încheiat între SRI şi Parchetul General în mai 2000.

Sursă: News.ro