Curtea Constituţională a României a constatat, miercuri, că există conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis şi între Guvern şi preşedinte, ca urmare a respingerii de către şeful statului a cererii de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Articolul continua dupa recomandari

La această oră este aşteptat anunţul oficial al Curţii Constituţionale.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat, miercuri, ce va face în cazul în care Curtea Constituţională (CCR) decide că există un conflict Guvern-Preşedinte în privinţa revocării şefei DNA, el răspunzând că va aştepta motivaţia, o va citi şi va acţiona în consecinţă.

”Indiferent ce va decide Curtea, voi aştepta decizia, voi aştepta motivaţia, voi citi şi voi acţiona în consecinţă”, a afirmat Klaus Iohannis.

În 19 mai, Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale, că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe Laura Codruţa Kovesi este unul exclusiv politic, care a dus la acest conflict de natură constituţională între cele două instituţii.

Toader a afirmat că preşedintele a blocat procedura de revocare la jumătatea drumului, cu toate că, spune el, legea nu îi oferă preşedintelui posibilitatea de a accepta propunerea ministrului Justiţiei de revocare a procurorilor din funcţii de conducere, ci obligaţia, şi, în plus, Iohannis ar fi trebuit să invoce motive de nelegalitate pentru refuzul său, iar pentru asigurarea simetriei actului juridic, soluţia de refuz trebuia să se finalizeze tot printr-un decret.

La rândul său, reprezentantul Preşedinţiei, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, a invocat inadmisibilitatea sesizării Guvernului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţionlă între preşedinte şi ministrul Justiţiei ca parte a Guvernului.

Ea a spus că nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte, care are atribuţii explicitate în Constituţie şi ministrul Justiţiei, care îşi are atribuţiile prevăzute într-o lege.

În 22 februarie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat declanşarea procedurilor de revocare din funcţia de procuror şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de "categorii de acte şi fapte" din perioada februarie 2017 - februarie 2018, pe care Toader i le impută şefei DNA.

Ministrul Justiţiei a arătat că într-un singur an au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional, iar "CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA”. El a susţinut că în cazul anchetei declanşate după adoptarea OUG 13 DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ, şi că prin declanşarea unei ample anchete penale, care s-a concretizat în descinderi la Ministerul Justiţiei, ridicare de acte, s-a creat o stare de tensiune şi de presiune psihică, iar Guvernul a fost blocat în activitatea de legiutor. Toader a mai susţinut că şefa DNA a continuat să încalce Constituţia prin anchetarea hotărârilor de Guvern în cazul Belina.

De asemenea, Tudorel Toader i-a mai imputat, printre altele, Laurei Codruţa Kovesi: împiedicarea aflării adevărului şi lămuririi unor aspecte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor parlamentare de anchetă, contestarea actelor şi autorităţii Curţii Constituţionale, implicarea în anchetele altor procurori, comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar, contrar obligaţiilor de rezervă şi deontologice impuse magistraţilor, prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic, încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ, creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor DNA şi raportări eronate, tergiversarea soluţionării unor cauze, invocând dosarul Microsoft, neimplicarea în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori, falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori de la DNA Ploieşti.

În 16 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs propunerii ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA, spunând că motivele de revocare prezentate de ministrul Justiţiei nu au fost de natură să îl convingă.