La cea de-a 29-a ediţie a premiilor Ig Nobel, care recompensează cele mai trăznite cercetări ştiinţifice, a câştigat un studiu care demonstrează că bancnotele româneşti răspândesc printre cele mai multe infecții microbiene.

Anul acesta, premiul pentru economie a fost acordat unor cercetători olandezi, Habip Gedik, Timothy A. Voss şi Andreas Voss, care au demonstrat că banii de hârtie pot răspândi cele mai multe infecţii microbiene, iar printre cele mai periculoase sunt bancnotele româneşti.

Articolul continua dupa recomandari

Potrivit studiului realizat în 2013, în laboratorul Canisius Wilhelmina Ziekenhuis din Olanda, dintre toate valutele testate - euro, dolar american şi canadian, lei, dirhami marocani şi rupii indiene - bancnotele româneşti răspândesc printre cele mai multe infecții microbiene. Motivul ar fi că leii noştri au structura din polimeri.

"Pentru că trec din mână în mână, banii se pot contamina foarte uşor și pot juca un rol foarte important în transmiterea microorganismelor de la o persoană la alta. Pentru a testa această ipoteză, bancnote din întreaga lume au fost contaminate în mod deliberat cu tulpini de stafilococ auriu şi Escherichia coli. Leul românesc a fost singurul care a transferat două dintre tulpinile bacteriene, iar asta pentru că are structura din polimeri", au scris autorii studiului în 2013.

Drept urmare, cercetătorii olandezi sfătuiesc oamenii să evite contactul cu aceste bancnote şi să se bazeze, mai ales, "pe metode de plată fără numerar".

Mai jos, momentul în care cercetătorii olandezi îşi primesc premiul Ig Nobel: 

Trebuie precizat că premiile Ig Nobel sunt decernate în fiecare an, cu o săptămână înainte de acordarea adevăratelor Premii Nobel, la Stockholm. 

Premiile Ig Nobel, care sunt mai degrabă o "satiră", au create de editorul şi fondatorul revistei Annals of Improbable Research, şi celebrează neobişnuitul şi imaginaţia. 

Laureaţii premiilor Ig Nobel nu primesc bani. Anul acesta, câştigătorii au plecat acasă cu câte un pahar din carton şi o periuţă de dinţi.