Timpul înseamnă bani, iar asta se vede cel mai bine în cheltuielile românilor. Mulţi renunţă la economii, de dragul confortului. Folosesc maşina personală şi nu mijloacele de transport în comun, cumpără mâncare gata făcută şi îşi fac provizii în fugă, din benzinării. Chiar dacă asta înseamnă să muncească luni întregi doar pentru a-şi plăti masa de prânz şi carburantul.

Într-o lume în care totul se întâmplă pe repede-nainte, am început să conştientizăm, în sfârşit, faptul că timpul este cea mai importantă resursă.

Articolul continua dupa recomandari

Deşi toate orele au 60 de minute, ele se scurg întotdeauna diferit, spun consultanţii în educaţia financiară, care împart timpul în trei categorii. Mai exact: timpul productiv, cel în care ne aflăm la serviciu şi producem bani, timpul preţios, pe care ni-l petrecem alături de familie, dar şi timpul pierdut, practic, pe reţelele de socializare.

Haideţi să vedem, totuşi, cum ne influenţează acest lucru modul în care cheltuim banii, în fiecare zi.

ADRIAN ASOLTANIE, consultant în educație financiară: Îţi comanzi masa de prânz la birou. Vei da, probabil, 20-25-30 de lei. Practic, ai plătit masa de prânz cu timp productiv. Dacă faci ceea ce recomand tot timpul şi anume să înmulţeşti pe 12 luni, o să vezi că, în realitate, ai muncit vreo două luni pe an ca să mănânci masa de prânz.

Iar dacă ne raportăm la salariul mediu din România, de 3.000 de lei net, vom descoperi că o persoană care câştigă atât lucrează aproape patru luni pe an doar pentru carburantul pe care îl foloseşte în drum spre serviciu, într-un oraş aglomerat cum este Capitala. La polul opus, un abonament pentru transportul în comun ar costa maximum 80 de lei pe lună. Doar că tendinţa este să devenim comozi.

Un studiu recent arată clar: preferăm economia de timp şi nu pe cea de bani.

”Banii.dă-i încolo! Nu sunt aşa de importanţi. Dar cu timpul poţi să faci atâtea chestii plăcute”, spune un bucureștean.

Asta se reflectă şi în modul în care alegem să ne facem cumpărăturile. Pentru cele zilnice, mulţi români preferă supermarketurile de cartier, care înregistrează, de altfel, vânzări tot mai mari, şi fac drumuri la hypermarket doar o dată pe săptămână.

De altfel, organizarea bugetului este regula-cheie de care specialiştii ne recomandă să ţinem cont dacă nu vrem să pierdem nici timp, nici bani.

ADRIAN ASOLTANIE, consultant în educație financiară: Primul pas ar fi să îţi faci un buget, să înţelegi ce bani îţi intră şi pe ce ţi se duc. Ăla o să te ajute să vezi cât de mult dai, de exemplu, pe transport. Nu ar trebui să te coste mai mult de trei, cinci la sută din bugetul anual.

Comoditatea românilor a început să se vadă şi în vânzările magazinelor din benzinării. Deşi preţurile sunt mai mari, 10% dintre şoferii din oraşe cumpără de aici băuturi şi alimente pentru acasă.