Românii beau tot mai multă bere, iar de asta profită din plin şi fermierii care cultivă hamei. Suprafeţele cultivate cu acestă plantă, supranumită şi "aurul verde", au crescut constant de la an la an. Chiar şi aşa, cererea este mult mai mare decât producţia. Anul trecut ţara noastră a importat hamei de 6 milioane de euro.

Este perioada recoltei pe această plantaţie de hamei de 160 de hectare de lângă Sighişoara, cea mai mare din ţară. Tulpinile groase sunt tăiate şi încărcate în remorci speciale. Conurile de hamei sunt apoi prelucrate pentru fabricarea unei băuturi populare: berea.

Articolul continua dupa recomandari

Răcite într-un tunel, conurile sunt presate în baloţi de 50 de kilograme. Acest producător a pariat pe soiuri bogate în acizi amari. Cum nu există încă un soi românesc de hamei, fermierul face experimnete pentru a obţine în timp unul.

Depozitat la rece, hameiul se poate păstra fără probleme timp de doi ani. Investiţia nu este însă la îndemâna oricui.

Micii producători de bere artizanală preferă însă soiurile mai aromate, încă rare pe câmpurile din România. În ţara noastră mai există doar 270 de hectare plantate cu hamei, faţă de 2.500 câte erau înainte de 1989. Prea puţin pentru cât de mare e cererea. Aşa că berarii apelează la hameiul din Germania, Cehia şi Slovenia. Numai anul trecut am importat aproape 600 de tone, în valoare de peste 6 milioane de euro. Acest berar din Târgu Mureş cumpără hamei din Statele Unite. Diferenţa de calitate se vede mai ales la preţ.

Bere artizanală e tot mai căutată în ultimii ani în România. A ajuns la o cotă de piaţă de peste 5%.