Un leu tot mai slab şi o viaţă tot mai scumpă. În ultimul an, euro a crescut mai mult ca niciodată, iar astăzi a atins un nou prag istoric - o valoare de peste 4 lei şi 77 de bani. Asta înseamnă chirii, rate şi facturi mai mari cu zeci de lei faţă de anii trecuţi. Vestea proastă este că deprecierea monedei naţionale va continua şi în perioada următoare, avertizează analiştii.

De la an la an, leul este tot mai slab. Dacă în 2016 euro era încă la nivelul de 4 lei şi 50 de bani, în 2017 ajunsese deja la 4 lei şi 64 de bani. Un an mai târziu valoarea sa a crescut şi mai mult, iar la începutul acestui an a depăşit, pentru prima dată, pragul de 4 lei şi 70 de bani. Astăzi a euro a atins o nouă valoare istorică. Peste 4 lei şi 77 de bani.

Articolul continua dupa recomandari

Dacă ne raportăm la aceeaşi perioadă a anului trecut, când moneda europeană era cotată la 4 lei şi 66 de bani, o rată sau o chirie de 300 de euro ne costă mai mult cu 33 de lei.

Un abonament de telefonie la un preţ mediu, de 10 euro de exemplu, s-a scumpit de la 46 de lei la aproape 48 de lei. Indirect, costuri şi mai mari s-au simţit în magazine, unde românii au plătit în plus pentru alimentele şi bunurile aduse din alte ţări - care predomină piaţa.

Importurile pe primele 10 luni ale anului au depăşit cu 24% exporturile

RADU SOVIANI, ANALIST ECONOMIC - Eu nu exclud a anului 2020 ca euro să se ducă peste nivelul de 5 lei pentru un euro. Asta înseamnă şi inflaţie, asta înseamnă şi dobânzi mai mari, asta înseamnă o amplificare a frânării economiei până la intrare pe sens contrar, adică până la evoluţie negativă în perioada următoare.

ADRIAN BENTA, CONSULTANT FISCAL - Având importuri foarte mari şi datorii foarte mari, avem o cerere mare de valută. Valuta este o marfă pentru operatorii economici, o marfă pentru bănci şi, din moment ce ai o cerere mare pentru o valută şi preţul acelei valute creşte.

Mugur Isărescu: "Se iese foarte greu dintr-o asemenea situaţie"

Experţii din Banca Naţională spun însă că, măcar în ceea ce priveşte creditarea, nu sunt motive de îngrijorare. Pentru că doar 30% dintre românii datori la bănci au astăzi credite în euro, de două ori mai puţin decât acum un deceniu. Problema este că România se confruntă şi cu un deficit bugetar uriaş, după ce cheltuielile cu salariilor bugetarilor au crescut de la un an la altul.

MUGUR ISARESCU, GUVERNATORUL BANCII NATIONALE - Se iese foarte greu dintr-o asemenea situaţie pentru că economia are şi un ciclu şi faza descendentă se poate suprapune cu nevoia de a face corecţii, să îţi reduci deficitele interne, externe. Cu alte cuvinte, să strângi cureaua. Păi, asta ne trebuie nouă acum?

Deprecierea leului s-a simţit cel mai puternic în ultimele două luni.