Turul României în bucate ne poartă în mijlocul aromânilor, unde veselia este mereu garantată. Familiile sunt mari şi unite, iar în jurul mesei poţi să ai şi patru generaţii, legate de aceleaşi tradiţii. De la străbunicile care îşi poartă cu mândrie crucile tatuate în frunte, până la nepoatele care simt chemarea de a duce mai departe obiceiurile de odinioară.

Ştafeta istoriei începe în bucătărie, unde reţetele vechi, precum plăcinta de praz sau piperchi, se transmit de la mamă la fiică.

Articolul continua dupa recomandari

Obiceiuri vechi la aromâni

Aroma ardeilor umple casa. Până când mâncarea e gata, aromânii stau la poveşti. La 90 de ani, bunica Chiraţa are cele mai multe amintiri. Şi cele mai interesante tatuaje.

Chirața Fudulea, aromâncă: Asta era o fudulie, pe timpuri. Cine era mai isteaţă, aşa, să fie mai frumoasă, să aibă cruce, să aibă pe mână.

Despre obiceiul aromânilor de a-şi tatua fiicele se ştie de mai bine de 200 de ani. Crucea în frunte era întâlnită la toate comunităţile răspândite prin Balcani. Simbolul creştin de pe frunte le proteja pe fete în faţa pericolului de a fi răpite şi trimise într-un harem turcesc.

Au trecut mai bine de 8 decenii de când ea a primit primul tatuaj. Ca toţi aromânii, trăia atunci într-o familie numeroasă. 18 suflete împărţeau aceeaşi casă. Adunarea creştea la petreceri.

Chirața Fudulea, aromâncă: Când veneau fraţii, se umplea casa. Cu nepoţi, cu masa întinsă, mâncau, cântau. Era lumea unită.

Plăcinta de praz

În gospodăriile aromânilor se făceau tot felul de plăcinte. Bătrânii umpleau foile de aluat cu cea aveau la îndemână şi ce creşteau în curte: spanac, urzici sau ştevie, dar şi praz.

Plăcinta de praz intră şi în meniul de astăzi. Străbunica familiei le arată paşii generaţiilor mai tinere printr-o metodă testată: demonstraţie şi "ameninţări" cu făcălețul.

Aluatul de plăcintă se întinde cât mai subţire. Mai multe straturi trebuie să fie puse în tavă. Între ele intră umplutura făcută din praz călit amestecat cu brânză şi ouă. Proporţiile se învaţă în timp şi din greşeli.

Ecaterina Dimcică, aromâncă: Mama zicea întotdeauna: cea mai proastă plăcintă şi nereuşită o mănâncă mama şi soacra o mănâncă pe cea bună.

Piperchi prăjite

Cât se răceşte plăcinta, gospodinele fac felul principal. O reţetă vedetă a aromânilor: piperchi prăjite.

Ecaterina Dimcică, aromâncă: E o mâncare de bază, de vară. Vara foarte des facem aşa ceva. E o mâncare foarte uşoară, sănătoasă, bună, hrănitoare. Din momentul în care am pus oul nu se mai lasă foarte mult, ca să iasă cât mai catifelată.

Reţetele sunt gata. Îmbiaţi de aromele delicioase, aromânii se adună în jurul mesei, aşa cum s-au obişnuit să o facă de secole.

Știrile Antena 1 Observator sunt și pe Instagram, Youtube și Facebook