În episodul al şaselea al campaniei "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea?", urcăm pe un drum "paranormal, în Maramureş. Descoperim însă cum alte drumuri pline de gropi sugrumă potenţialul turistic uriaş al unor zone, cum ar fi Sighetu Marmaţiei. "Turistul de munte are jeep", spun autorităţile.

Când spui Maramureş, te gândeşti la tradiţii, oameni frumoşi, peisaje superbe. Însă tot acolo găsim sate izolate, drumuri inaccesibile şi autorităţi neputincioase. Iar noi am mai descoperit ceva: o şosea ... paranormală.

Articolul continua dupa recomandari

Am ajuns şi în Maramureş. După încă o călătorie în care am numărat gropile, dar şi... oile de pe şosea. Am văzut drumuri netede ca-n palmă, dar şi drumuri ruşinoase, neasfaltate şi pline de noroi. Ce nu văzusem până acum niciodată este un drum... "cu jmen".

Indicator "zonă cu jmen" în Maramureş

Pe Drumul Judeţean 109F, maşinile "urcă" în loc să coboare

Suntem pe Drumul Judeţean 109F, între localitățile Budești și Cavnic. Umblă vorba printre localnici că pe acest drum ar avea loc fenomene bizare. În pantă, obiectele, chiar şi maşinile, ar urca singure, în loc să coboare. De-o parte şi de alta a şoselei, turiştii au oprit să facă experimente.

Pe aceşti australieni, aşa-zisele "fenomene paranormale" i-au cucerit. Românii noştri... se declară şi ei muţi de uimire. 

"Ţi se face pielea de găină! Ţi se pare anormal să meargă maşina singură la deal. Noi chiar am testat de mai multe ori. Deci chiar e o chestie... Zici ca e o iluzie optică. De unde să fie, efectiv merge la deal!", spune un turist.

Maşină care dă senzaţia că urcă, în loc să coboare

E timpul să probăm şi din maşină acest mit. Scoatem cheia din contact, ridicăm piciorul de pe frână şi vedem ce se întâmplă. Maşina urcă sau cel puţin aşa pare: se vede vârful pantei şi noi urcăm.

Cum explică specialiştii fenomenul "paranormal"

Specialiştii au însă explicaţii pentru acest fenomen. Spun că totul e o iluzie optică. Deşi pare că urcă, drumul coboară. Peisajul e cel care ar da impresia că lucrurile stau pe dos.

Astfel de fenomene mai pot fi întâlnite și în alte zone: în Iaşi, în Bacău, Tulcea şi Buzău. De ele, însă, turiştii află întâmplător. Nimeni nu le promovează drept atracţii turistice. 

Zone turistice din Maramureş sugrumate de infrastructura proastă

Următoarea oprire: Sighetu Marmaţiei.  În jurul oraşului, localnicii au ridicat zeci de pensiuni cochete. Unul dintre ei munceşte zi-lumină pentru turiştii săi. Şi-a ridicat afacerea din banii pe care i-a strâns cu soţia. Îi merge bine, însă nu-şi poate ascunde dezamăgirea. 

"E viaţă, linişte, dar drumurile sunt foarte proaste. Am dus din banii mei să astup găuri. Nimeni nimic nu face!", spune proprietarul de pensiune.

Peisaj montan din zona Maramureşului

De nevoie, şi ceilalţi s-au adaptat. Şi-au cumpărat maşini de teren ca să îi aducă pe turişti până la poarta pensiunii. 

Drumuri "mai rău ca în junglă" la Sighetu Marmaţiei

O dovadă că o zonă cu un potenţial turistic uriaş este distrusă de infrastructură o avem la Valea Hotarului, din Sighetu Marmaţiei. Drumul este asfaltat pe o porţiune de o sută de metri la urcare, iar la coborâre e plin de gropi.

"Mai rău ca în junglă, junglă e puţin zis!", exclamă un şofer.

Tradiţii unice la Vadu Izei

Ca să putem înainta, am schimbat şi noi maşina. Şi-am ajuns la Vadu Izei, unde am redescoperit tradiţiile maramureşene. Aici l-am întâlnit pe Mihai Bledea. E unul dintre puţinii tâmplari de la noi care mai ridică biserici din lemn. Patru a construit în ţară, una în Italia. Din mâinile lui dibace a ieşit şi biserica "Sfânta Lidia", din Sighetu Marmaţiei. Biserică ce poartă hramul primei femei creştine din Europa.

Mihai Bledea în intrarea în casa din Vadu Izei

Mihai Bledea se roagă în fiecare zi ca meşteşugul lui să nu piară odată cu timpul. Visează să întemeieze o tabără de tâmplărie, în care să îi instruiască pe viitorii meşteri populari. Nouă, ne predă o primă lecţie. Şi-ar face la fel cu fiecare turist care ar vrea să înveţe meserie.  

"Tradiţia nu se pierde, atât timp cat noi am învăţat, noi, la rândul nostru, învăţăm pe alţii. Ai primit un dar de la Dumnezeu de a face, tu trebuie să-l transmiţi mai departe, cu aceeasi dragoste", declară tâmplarul.

Pe aceleaşi meleaguri am cunoscut-o şi pe Ileana Mihai. Ne aştepta pe prispa casei ei vechi de peste 100 de ani. Înăuntru, a amenajat un adevărat muzeu. În care tradiţiile maramureşene stau bine la păstrare. Pe pereţi, a agăţat obiecte de ceramică şi ţesături pe care le-a brodat cu mâinile ei. Străinii le-au cumpăra cu bani mulţi. Însă Ileana Mihai are o singură avere. 

Ileana Mihai în casa sa din Maramureş

Părinţii i-au lăsat în grijă şi casa în care s-a născut şi a trăit aproape nouă decenii. E una dintre puţinele case ţărăneşti ale locului încă în picioare după atâta vreme. De-a lungul anilor, mulţi arhitecţi i-au trecut pragul să facă schiţe şi să se inspire.

"Turistul de munte are Jeep"

N-am plecat din zona Sighetu Marmaţiei fără să trecem pe la primăria din oraş. Unde am întrebat-o pe doamna viceprimar cum îi sfătuieşte pe turişti să ajungă la cele mai frumoase locuri din zonă. În absenţa drumurilor. 

(Viceprimar): Puteţi merge, să ajungeţi, dar trebuie să fiţi turist... în bocanci!

(Reporter): Eu dacă vin cu soţia mea şi copilul, trebuie să-i iau în cârcă pe amândoi şi să-i car în vârful muntelui...

(Viceprimar): Dacă sunteţi un turist adevărat... Turistul de munte are Jeep!

(Reporter): Deci, dacă n-am Jeep nu-mi permit să fiu turist de munte.

Cât despre situaţia infrastructurii, explicaţia e una singură. Investiţiile primăriei nu pot ţine pasul cu dezvoltarea turistică a regiunii. 

"Trebuie o lucrare foarte mare de investiţie, un proiect serios pentru a putea să punem asfalt sau să putem repara drumurile respective", explică viceprimarul.