În anul 2019, şoferii români încă mai circulă pe zeci de mii de kilometri de drumuri de pământ. Judeţene sau comunale, ele nu par că îi vor lega prea curând pe oameni de civilizaţie. Unul dintre motivele dezastrului este chiar nepăsarea. O recunosc cei responsabili pentru situaţie, care promit schimbări la nesfârşit.

La nici 20 de kilometri de Capitală, drumul de asfalt se termină brusc şi începe unul de pământ, care pare să nu ducă nicăieri. Totuşi, GPS-ul ne spune că este vorba despre Drumul Judeţean 100, cel care leagă Călăraşiul de Ilfov.

Articolul continua dupa recomandari

Un drum pe care ne încumetăm să mergem şi noi. Încercăm să ajungem în Piţigaia, un sat din comuna Frumuşani, judeţul Călăraşi, pe care lipsa căilor de acces l-a izolat.

Nu am reuşit din prima, pentru că drumul prin câmp a fost prea dificil de parcurs, mai ales după o zi ploioasă. Încercăm o rută ocolitoare. În zadar însă. Aşa că ne întoarcem la prima variantă. Iar dacă drumul judeţean arată aşa, cele comunale sunt un coşmar pentru locuitorii din Piţigaia.

30.000 de kilometri de drumuri de pământ

Călăraşi nu este un exemplu izolat. România are aproape 30 de mii de kilometri de drumuri comunale şi judeţene de pământ, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Şi doar 823 de kilometri de autostradă. Adică doar 4,6% din totalul drumurilor naţionale. Care sunt piedicile în calea modernizării? Şi cine e de vină pentru dezastrul de pe Drumul Judeţean 100?Reprezentanţii Consiliului Judeţean pasează vina. Şi promit.

Pot să vă spun doar că va fi făcut. Sunt, într-adevăr, probleme, dar se vor rezolva în câteva luni, maximum - Eduard Grama, Consiliul Județean Călărași

În nordul ţării, locuitorii din judeţul Botoşani au scăpat de chinul de a circula pe singurul drum naţional din pământ. DN24 C a fost, în sfârşit, asfaltat.

Peste o treime din lungimea drumurilor modernizate durata de serviciu depăşită, mai arată statisticile.