Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul românilor și este prăznuit în fiecare an pe data de 30 noiembrie. Este o sărbătoare importantă pentru credincioșii din România deoarece Sfântul Andrei este cel care a adus creștinismul pe meleagurile noastre.

Articolul continua dupa recomandari

Conform documentelor, acesta ar fi propovăduit cuvântul Domnului în Dobrogea și ar fi locuit în Constanța.

30 noiembrie, sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor

Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul Romaniei

Născut in Betsaida, un orașel de pe malul lacului Ghenizaret, fiind fiul lui Iona, din Galileea, și fratele lui Petru, Sfântul Andrei este "primul chemat" dintre ucenicii Domnului Hristos.

Mai înainte de a fi Apostol al Domnului, cucernicul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. A doua zi după Botezul lui Iisus in Iordan, auzindu-l pe Sfântul Ioan zicând "Iatî Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan, 1, 29), pescarul Andrei l-a lasat pe Ioan și a urmat lui Hristos, zicând fratelui său Petru: "Am găsit pe Mesia, care se tălcuiește Hristos" (Ioan, 1, 41).

Traditia Bisericii spune că, după Inaltarea Domnului la cer și dupa Cincizecime, Apostolii au tras la sorți și au mers in toată lumea, pentru propovaduire. Atunci, acestui "intai chemat" i-a căzut sortul să mearga in Bitinia, Bizantia, Tracia si Macedonia, in tinuturile din jurul Marii Negre, pana la Dunare si Scitia (adica Dobrogea noastra) si pana in Crimeia. Tot Sfanta Traditie ne mai spune si ca Sfantul Andrei a avut un sfarsit de mucenic, fiind rastignit, in orasul Patras, langa Corint, cu capul in jos, pe o cruce in forma de X, careia i s-a spus "Crucea Sfantului Andrei".

Sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor

Sfântul Apostol Andrei este ocrotitorul mai multor localitati și tări din lume: Patras, Napoli, Ravena, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux și Brugge; România, Scoția, Spania, Grecia, Rusia și Sicilia.

Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei

Noaptea Sfântului Andrei, adică noaptea dinspre 29 spre 30 noiembrie, dar și ziua următoare au o mulțime de semnificații mai mult sau mai puțin mistice.

  • Sărbătoarea Sfântului Andrei mai este numită și „Noaptea Strigoilor” sau „Halloween-ul românesc”, ca urmare a îmbinării lumii reale cu lumea de dincolo, cea a morților.
  • În noaptea de SFÂNTUL ANDREI, cei care vor să afle dezlegarea unor mistere sau enigme din trecut trebuie să participe la un ritual bizar în cimitir. Într-un vas cu apă descântată, ei vor vedea tot ce s-a întâmplat.
  • Spiritele rele nu vor avea acces în casă dacă gospodinele vor întoarce în seara de Sfântul Andrei toate cănile şi vasele cu gura în jos.
  • Pentru a se proteja de duhurile rele și strigoii care se reîntorc pe pământ, oamenii trebuie să mănânce și să se ungă cu usturoi pe corp, să pună usturoi la geam și la ușă și să astupe hornul casei.
  • Una dintre cele mai cunoscute tradiții este că acum este cel mai important moment din an în fetele își pot afla ursitul, adică a viitorului soţ. Dacă în noaptea de Sfântul Andrei pui 41 de boabe de grâu sub pernă și visezi că cineva ți le ia, înseamnă că anul ce vine este cu noroc în dragoste. Dacă pui un pieptene și o oglindă sau busuioc sfințit sub pernă, se spune că în timpul nopții cel care îți este sortit va veni în vis. 
  • Un alt obicei este "Turtuca de Andrei". Fata de măritat trebuie să prepare o turtiță subţire din faină de grâu, foarte sărată, coaptă pe plita sobei şi să o mănânce înainte de culcare. Băiatul care vine în vis să-i aducă apa ca să-şi potolească setea urmează să o ceară de nevastă în cursul anului.
  • De Sfântul Andrei se pune grâu la incolțit. Dacă grâul va crește înalt și des, anul ce vine va fi cu spor și roade, iar persoana se va bucura de putere de muncă, noroc și sănătate.
  • Noaptea de Sfântul Andrei este un reper și pentru observaţii meteorologice şi astronomice. În trecut, unii bătrâni observau cerul în noaptea de Ovidenie sau de Sântandrei şi noroceau anul, prevestind dacă va fi bogat sau sărac, ploios sau secetos, dacă va fi pace său război.