Un tribunal din Italia a recunoscut în mod oficial legătura dintre utilizarea pe termen lung a telefonului mobil şi cancer printr-o decizie ce creează un precedent, a anunţat joi un grup de avocaţi citaţi de DPA.

Articolul continua dupa recomandari

Cazul din Ivrea (nord-vestul Italiei) priveşte un manager în vârstă de 57 de ani care şi-a folosit telefonul între trei şi patru ore pe zi şi a contactat o formă benignă de tumoare la creier, potrivit societăţii de avocatură Ambrosio & Commodo.

După ce un expert din cadrul tribunalului a conchis "potrivit unui criteriu al probabilităţii" că utilizarea telefonului mobil este responsabilă pentru neurinomul acustic de care suferă bărbatul, un judecător a hotărât că acesta poate beneficia din partea agenţiei naţionale de asigurări din Italia de concediu medical, menţionează sursa citată.

Hotărârea, la care se poate face apel, este "prima şi singura din lume" prin care un tribunal de primă instanţă acceptă legătura cauzală dintre telefoanele mobile şi cancer, susţine Ambrosio & Commodo. Concluzii similare au fost formulate şi în 2009 şi 2012 de către alţi judecători din Italia, însă numai în proceduri de recurs, au adăugat avocaţii.

Ambrosio & Commodo au publicat informaţiile pe un website, recomandând totodată altor pacienţi diagnosticaţi cu tumori la creier, care pot dovedi că au utilizat telefoanele mobile peste 1.640 de ore cumulate, să intenteze procese.

În cadrul comunităţii ştiinţifice, cancerogeneza determinată de radiaţiile emise de telefoanele mobile este în continuare un subiect aflat în dezbatere.

Pe site-ul său, Institutul Naţional pentru Cancer din Statele Unite (US National Cancer Institute) susţine că "un număr limitat de studii" au demonstrat unele dovezi ale acestei asocieri, însă majoritatea cercetărilor nu au identificat o astfel de legătură. Se adaugă faptul că în 2011 Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerelor (International Agency for Research on Cancer) a clasificat utilizarea telefoanelor mobile drept "posibil cancerigene pentru oameni", bazându-se pe dovezi limitate rezultate în urma unor studii efectuate pe oameni, pe dovezi limitate relevate de cercetări asupra efectelor radiofrecvenţei asupra rozătoarelor şi pe dovezi inconsistente provenind din studii mecanistice.