O elevă din Maramureş şi-a rupt un dinte în cornul primit la şcoală! S-a întâmplat în pauză, când fetiţa din clasa pregătitoare a vrut să-şi potolească foamea. Cornurile au sosit de dimineaţă, dar sunt vechi de-o săptămână, susţin chiar reprezentanţii şcolii. Niciun copil nu s-a putut atinge de ele. Ministrul Educaţiei spune că e vina autorităţilor locale, deşi tot el susţinea luna trecută că a regândit programul Cornul şi Laptele. 

Articolul continua dupa recomandari

"Uitaţi, este ca şi un lemn! Dacă baţi, e mai tare ca lemnul!" Ce încearcă să demonstreze primarul din Cavnic, a simţit deja pe pielea ei o fetiţă de la Colegiul Pintea Viteazul. Şi-a rupt dintele în coaja cornului primit la şcoală. 

Cornuşu Dina, învăţătoare clasa I: "Am primit numai cornul, fără lapte, şi eu la clasa întâi am refuzat pentru că au fost foarte tari." Petru Vladimir, primar: "Dacă vă uitaţi la coajă, se vede clar că nu e făcut azi, are mai mult de o săptămână acest corn. Nu considerăm că este ceva normal!" 

Cornuri tari ca piatra au primit toţi elevii de aici. Sunt vechi de câteva zile, recunosc şi reprezentanţii şcolii. Vasile Bârsan, administrator Colegiul Pintea Viteazul: "Sunt foarte tari, nu se vede data pe ele, plus de asta, copiii le-au refuzat, am ramas cu cornurile aici. Şoferul ne-a confirmat ca sunt de săptămâna trecută făcute." 

Însă firma care le-a produs dă vina pe cuptoare: "Da, sunt făcute de noaptea trecută. Poate au fost prea coapte, pentru că zilele astea am instalat un cuptor nou." 

Incidentul a ajuns şi la urechile ministrului Educaţiei, Liviu Pop, originar şi el din Maramureş: "Sunt probleme de achiziţie în programul Cornul şi Laptele în foarte multe judeţe, procedura este una greoaie." 

Totuşi, luna trecută, ministrul Pop susţinea, pentru Observator, că a găsit o rezolvare a problemei: "Doar anul acesta o să dau un exemplu: cornul şi laptele pe care l-am regândit. Corn, lapte, legume avem şi componenta educaţională introdusă." 

În timp ce copiii din Cavnic se luptau cu cornul, în Capitală, ministrul Educaţiei anunţa semnarea celui mai mare proiect pentru formarea cadrelor didactice din toată ţara. Cu un cost de 42 de milioane de euro, din bani europeni: "Profesorii din România merită salarii mai mari, condiţii de muncă mai bune, statut social puţin mai bun, din toate câte puţin."

Ca să reuşească să înţeleagă nevoile elevului digital, profesorii vor începe cursurile de anul viitor şi vor primi şi o subvenţie de 600 de lei lunar.