Theresa May intră luni în negocierile dificile de divorţ de Uniunea Europeană, care vor decide viitorul şi influenţa Marii Britanii în lume pentru următoarele generaţii, relatează Reuters, subliniind că strategia premierului de la Londra este neclară, iar poziţia sa nesigură.

Articolul continua dupa recomandari

Aflat la una dintre cele mai importante răscruci pentru Europa şi pentru Occident după căderea URSS, în 1991, Guvernul lui May se confruntă cu o criză pe care şi-a creat-o singur – pierderea majorităţii parlamentare în alegerile anticipate din 8 iunie, pe care premierul le-a convocat anticipat.

Prăbuşirea autorităţii lui May este atât de puternică, încât întreaga sa strategie pentru Brexit este disecată în public de miniştrii, parlamentarii şi aliaţii săi, în condiţiile în care negocierile oficiale pentru ieşirea din UE încep luni, la 11 ora Bruxelles-ului (12 ora României).

Deşi atât Franţa, cât şi Germania au semnalat în ultima perioadă că Marea Britanie poate să rămână în blocul comunitar, dacă se răzgândeşte, ministrul pentru Brexit David Daivs a insistat că nu există cale de întoarcere.

“În condiţiile în care mă îndrept spre Bruxelles, pentru a deschide negocierile oficiale pentru ieşirea din UE, nu ar trebui să existe nicio urmă de îndoială – ieşim din UE”, a spus Davis, care se întâlneşte cu şeful echipei de negociere a UE, Michel Barnier.

„Acum începe munca grea. Trebuie să obţinem un acord care să funcţioneze pentru toate părţile Marii Britanii, care ne va permite să devenim cu adevărat o Mare Britanie globală”, a adăugat el.

Londra are mai puţin de doi ani pentru a negocia termenii divorţului şi liniile mari ale viitoarei relaţii cu UE, în condiţiile în care desprinderea oficială de blocul comunitar va avea loc la sfârşitul lui martie 2019. Ambele părţi au nevoie de un acord pentru a permite continuarea comerţului între cel mai mare bloc comercial al lumii şi a cincea economie de pe Glob.

Însă celelalte 27 de state membre UE, împreună, au o putere economică de cinci ori mai mare decât Regatul Unit. De asemenea, au un motiv puternic pentru a refuza Londrei un acord atât de atractiv încât să încurajeze şi alţi membri să urmeze exemplul Marii Britanii.

În condiţiile în care May încă stabileşte detaliile unui acord postelectoral pentru a rămâne la putere, cu ajutorul unui partid nord-irlandez mic, există temeri că un acord dezordonat va slăbi Occidentul, va pune în pericol economia de 2.500 de miliarde de dolari a Marii Britanii şi va submina poziţia Londrei ca singurul centru financiar ce poate rivaliza New yorkul.

Pentru a spori şi mai mult presiunile asupra liderului britanic, aceasta a fost acuzată că nu a dat dovadă de suficientă compasiune pentru victimele incendiului de la Grenfell Tower, din Londra, de săptămâna trecută.

Un diplomat european de la Londra a declarat că haosul politic este atât de mare încât este greu să îşi dea seama ce să se scrie în notele către Guvernul său – o situaţie aproape ironică, în condiţiile în care sloganul de campanie al lui May a fost „O conducere puternică şi stabilă”.

CE FEL DE BREXIT?

Ieşirea din Uniunea Europeană părea, la un moment dat, o nebunie: în urmă cu numai 15 ani, liderii britanici se certau despre când să adere la euro, iar discuţiile despre ieşirea din blocul comunitar se purtau numai în rândul unor comunităţi mici de eurosceptici de la marginea partidelor importante.

Însă criza din Zona euro, temerile din Marea Britanie privind imigraţia şi o serie de calcule greşite făcute de fostul premier David Cameron i-au făcut pe britanici să voteze în proporţie de 52% pentru Brexit la referendumul din 23 iunie 2016.

Ieşirea din UE – cea mai grea lovitură de după Al Doilea Război Mondial dată eforturilor europene de unificare – obţine în prezent consens atât în rândul conservatorilor, cât şi al laburiştilor, aflaţi în opoziţie.

Nu există, însă, un acord privind ce fel de Brexit ar trebui să încerce may să obţină – presupunând că poate rămâne în funcţie.

„Plăcile tectonice politice din Marea Britanie sunt în mişcare în momentul în care negociem Brexit”, a subliniat Anand Menon, profesor de ştiinţe politice la King's College din Londra.

Înainte de alegeri, May a propus o desprindere complete de UE: ieşirea din Piaţa Unică, pentru că aceasta este condiţionată de libertatea de circulaţie a oamenilor, bunurilor, serviciilor şi capitalului, precum şi propunerea de limite pentru imigraţie şi un acord vamal cu UE.

Criticii descriu această variantă drept „Brexit dur” şi pledează pentru un scenariu „blând”, care să prioritizeze o formă de continuare a accesului la Piaţa Unică, pentru a reduce pagubele economice.

În timp ce liderii europeni încearcă să îşi dea seama la ce să se aştepte din partea Marii Britanii, May este atât de slăbită încât propriul său ministru de Finanţe şi partenerii pe care se va baza pentru a avea majoritate în Parlament, formaţiunea nord-irlandeză DUP, îi oferă sfaturi publice.

“Opinia mea clară, şi cred că aceasta este opinia majorităţii oamenilor din Marea Britanie, este că ar trebui să oferim prioritate apărării locurilor de muncă, apărării creşterii economice, apărării prosperităţii când intrăm în acele negocieri”, a spus ministrul de Finanţe Philip Hammond.

UN HAOS TOTAL

Deşi economia Marii Britanii a dat dovadă de o stabilitate neaşteptată după votul pentru Brexit, există semne de slăbiciune. Directorii de companii spun că incertitudinea înseamnă că trebuie să îşi facă strategiile plecând de la presupunerea că Marea Britanie va ieşi din UE fără un acord.

„Este un pic de haos în prezent, pentru că sunt multe manevre şi se mişcă multe piese”, a explicat un director responsabil cu pregătirile pentru Brexit la una dintre marile companii din Regatul Unit.

Susţinătorii Brexit acceptă faptul că probabil se va simţi o durere pe termen scurt pe plan economic, dar sunt convinşi că Londra va avea de câştigat pe termen lung dacă se desprinde de ceea ce percept drept un experiment sortit eşecului pentru o unitate dominată de Germania şi pentru cheltuieli sociale finanţate prin îndatorări excesive.

Pe de altă parte, cei care se opun divorţului se tem că renunţarea la o strategie de 60 de ani pentru integrare economică în favoarea unei relaţii special cu Washingtonului sau a unui Commonwealth din foste colonii slab va submina ceea ce rămâne din influenţa globală a Marii Britanii.

PRIORITĂŢILE DE NEGOCIERE

Prima chestiune care se va afla pe agenda de discuţii de la Bruxelles va fi statutul milioanelor de cetăţeni UE care trăiesc în Marea Britanie şi a cetăţenilor britanici din celelalte 27 de state membre UE. Acest statut va include dreptul lor de a rămâne în ţara gazdă, de a munci şi de a avea acces la îngrijiri medicale.

Valoarea notei de plată pe care va trebui să o plătească Marea Britanie la ieşire urmează să fie, de asemenea, decizie. UE va cere, probabil, zeci de miliarde de euro, pentru că, din punctul său de vedere, Londra trebuie să finanţeze programele pe care le-a aprobat când era membră.

Situaţia cu Irlanda – unde se află singura graniţă terestră dinre UE şi Marea Britanie – va fi discutată de asemenea.

May vrea să negocieze atât divorţul, cât şi viitoarea relaţie comercială înainte de ieşirea ţării sale din blocul comunitar. Apoi, ea pledează pentru o implementare treptată a procesului de Brexit, pentru ca firmele să aibă timp să se pregătească pentru impact.

Pe de altă parte, UE vrea finalizarea primei etape a negocierilor de divorţ înainte ca, anul viitor, să înceapă negocierile privind comerţul. Oficialii UE sunt, însă, de acord că acordurile necesare înainte de ieşirea Londrei pot fi încheiate numai ca un pachet totalitar.

La trei zile după începerea negocierilor, May va merge la Bruxelles pentru un summit UE – o ocazie pentru ca ceilalţi 27 de lideri să îşi evalueze partenerul de discuţii în atmosfera profund schimbată adusă de dramele din ultimele două săptămâni. 

Sursa: News.ro