Regele Mihai I al României, care a decedat la vârsta de 96 de ani, era ultimul monarh din ţările Europei de Est.

Regele Mihai era grav bolnav, după ce, la începutul lunii martie 2016, a fost diagnosticat cu carcinom epidermoid metastazant şi leucemie cronică şi a fost supus unei intervenţii chirurgicale la o clinică din Lausanne.

Articolul continua dupa recomandari

Regele a murit la reşedinţa sa din Elveţia.

Anul 2016, un an dificil pentru regele Mihai

Anul 2016 a fost unul dificil pentru fostul suveran. Majestatea Sa şi-a anunţat retragerea din viaţa publică în martie 2016, când Casa Regală a transmis că a fost diagnosticat cu carcinom epidermoid metastazant şi leucemie cronică. 

Apoi, pe 1 august 2016, regina Ana a încetat din viaţă într-un spital din Morges. Funeraliile regale au fost organizate pe 13 august, regina fiind înmormântată la Curtea de Argeş, însă regele nu a putut participa la funeralii din cauza stării sale de sănătate.

Regele Mihai şi Regina Ana au fost cel mai longeviv cuplu regal din istoria României. Pe 10 iunie 2013, Majestăţile au sărbătorit Nunta de Safir, 65 de ani de la căsătorie.

Regele Mihai a fost ultima dată la Bucureşti în noiembrie 2014, când l-a decorat pe fostul preşedinte al Poloniei Lech Walesa cu Ordinul "Coroana României" în Grad de Mare Cruce pentru "inegalabila contribuţie" la căderea comunismului în Europa.

Regele Mihai, o viaţă în slujba României

Regele Mihai I al României (1927-1930 şi 1940-1947) s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, tatăl său fiind prinţul Carol, fiul cel mai mare al regelui Ferdinand (1914-1927), iar mama, principesa Elena a Greciei. Dinastia din România era parte a familiei Hohenzollern-Sigmaringen, ramura catolică a familiei imperiale germane, Hohenzollern.

Mihai a fost al treilea rege al României, după Carol I (1866-1914) şi nepotul de frate al acestuia, Ferdinand.

Descendent direct al reginei Victoria, văr cu reginele Marii Britanii şi Danemarcei, cu regii Spaniei şi al Suediei, Mihai a devenit rege prima dată la vârsta de 5 ani şi jumătate, după moartea regelui Ferdinand. Tronul a fost preluat de tatăl său, Carol II, în 1930.

Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său. A urmat cursurile unei şcoli organizate de acesta la palat, alături de copii reprezentând toate colţurile ţării şi toate categoriile sociale. 

În urma abdicării tatalui său, la 6 septembrie 1940, Mihai avea să devină, la aproape 19 ani, pentru a doua oară rege al României, în timp ce tatăl său a plecat în exil. Cei doi nu s-au revăzut niciodată.

Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus instaurării autorităţii comuniste. În cele din urma, a fost obligat să abdice la 30 decembrie 1947.

În iunie 1948, regele exilat în Grecia, la o reşedinţă a mamei sale, s-a căsătorit cu Ana de Bourbon-Parma (1923-2016), nepoata de soră a ultimei împărătese austro-ungare, Zita de Bourbon-Parma. Cei doi se cunoscuseră în noiembrie 1947, în timpul unei călătorii la Londra a regelui pentru a participa la nunta reginei Elisabeta a II-a.

În 1949, cuplul regal s-a mutat în Elveţia, la Lausanne, unde s-a născut prima fiică, principesa Margareta. Ea a fost urmată de alte patru fiice: Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957), Maria (n. 1964). Familia a trăit la Versoix (Elveţia) din 1954.

După 43 de ani de exil, regele şi-a dorit să revină în ţară, însă intenţia sa a fost refuzată, în aprilie 1990, în timpul mandatului lui Ion Iliescu. Regele s-a întors din drum de la Zurich, unde a aflat că autorităţile române îi refuzaseră viza care îi era necesară întrucât, în decembrie 1947, îi fusese retrasă cetăţenia română.

Revenirea din exil

Revenirea în România a avut loc abia pe 25 decembrie 1990, când a ajuns la Bucureşti cu un paşaport diplomatic danez. A primit o viză de 24 de ore, doar pentru a merge la mormintele de la Curtea de Argeş ale strămoşilor săi şi pentru a asista la slujba de Crăciun de la mănăstire. Pe drum, a fost oprit de un baraj al Poliţiei şi întors la Bucureşti, de unde a trebuit să plece cu un avion.

Permisiunea de a reveni în România i-a fost acordată finalmente în 1992, pentru a sărbători Paştele în ţară. Mihai I a fost primit de aproximativ 500.000 de români, care au ieşit în stradă pentru a-i vedea pe monarh şi familia regală.

După 1990, regele Mihai nu a exclus revenirea pe tron, dacă aceasta va fi voinţa poporului. ”Dacă oamenii vor să mă întorc înapoi, mă voi întoarce înapoi”, spunea regele.

În 1997, regele Mihai I a redobândit cetăţenia română, iar în 2004 cuplul regal s-a stabilit în regiunea elveţiană Aubonne.

Discursul în faţa Parlamentului

În 2011, cu ocazia împlinirii a 90 de ani, regele Mihai I a ţinut un discurs în faţa Parlamentului. ”Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi”, a spus regele cu acea ocazie.