Zicala "nicio masă fără peşte" de altădată tinde să redevină de actualitate. Afacerile cu păstrăv curcubeu, crescut la noi după metode tradiţionale, se redresează. Deliciosul peşte de apă iute, de munte, este tot mai căutat, mai ales pe piaţa internă.

 

Articolul continua dupa recomandari

În păstrăvăriile din Caraş Severin e forfotă mare. În primele 10 luni ale acestui an, nu mai puţin de 120 de tone de peşte au părăsit bazinele din judeţ. În Topleţ, Miniş, Valea Bei şi Semenic, crescătorii anunţă chiar un record.

Traian Roşu, şeful Biroului Vânătoare şi Salmonicultură Caraş-Severin:

Avem premise favorabile, având încheiate contracte, să realizăm peste 140 - 145 tone până la finele anului, ţinând seama că urmează perioada de post.

2017 este şi anul în care păstrăvul românesc ar putea să ia locul peştelului din străinătate. 

Grigore Bardac, şeful Ocolului Silvic Băile Herculane:
Păstrăvul curcubeu are o mare căutare. Păstrăvul este furnizat către diverşi operatori economici catre au contracte încheiate cu Direcţia Silvică şi parte din această cantitate valorificabilă se vinde către populaţie. 

Silviu Popescu, păstrăvar la Păstrăvăria Topleţ:
Avem clienţi vechi şi fideli.  Pentru că e un peşte de calitate. Piaţa e invadată de peşte adus de afară. Turcia exportă foarte mult. Bulgaria. Dar e o calitate mai îndoielncă. Nu mai sunt păstrăvării tradiţionale, sunt deja ferme piscicole, unde sistemul e super intensiv şi e o calitate mult mai proastă.  

Secretele unei producţii bune rămân, totuşi, investiţiile.

Traian Roşu, şeful Biroului Vânătoare şi Salmonicultură Caraş-Severin:

Toată treaba trebuie gândită de pe un an pe altul ca să asigurăm efectivele. Activitatea este profitabilă! La finele anului trecut, am avut un profit de 12 miliarde de lei din activitatea de salmonicultură, respectiv din creşterea, activitatea dirijată, controlată în păstrăvării a păstrăvului curcubeu.

Numai de la păstrăvăria Băile Herculane vor pleca spre piaţa internă 80 de tone de peşte crescut după metode tradiţionale