Meteorologii avertizează că anul 2018 ar putea deveni unul dintre cei mai călduroşi din istorie. Este concluzia unui raport al Naţiunilor Unite, prezentat la summitul dedicat schimbărilor climatice. 

Specialiştii avertizează că temperatura medie anuală ar putea creşte cu 3 până la 5 grade dacă nu scad cantităţile de gaze cu efect de seră din atmosferă. 

Articolul continua dupa recomandari

Acelaşi raport arată că din ultimii 22 de ani, 20 s-au numărat printre cei mai calzi înregistraţi vreodată pe Terra, informează AFP.

În declaraţia sa provizorie despre starea climei mondiale, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) afirmă că temperatura medie de la suprafaţa Globului, pentru primele 10 luni ale acestui an, a fost mai mare cu aproape 1 grade Celsius în comparaţie cu valorile din epoca preindustrială (1850-1900), astfel încât "2018 se anunţă ca al patrulea cel mai cald an întregistrat vreodată".

În consecinţă, tendinţa de încălzire a Terrei pe termen lung "este evidentă şi se continuă", a declarat secretarul-general al OMM, Petteri Taalas, într-o conferinţă de presă.

Întrucât concentraţiile din atmosferă ale gazelor cu efect de seră, factor determinant al încălzirii climei, doboară recorduri peste recorduri, "temperatura riscă să crească cu 3-5 grade Celsius până la sfârşitul secolului dacă tendinţa se va menţine", a declarat directorul OMM, cu câteva zile înainte de debutul COP24, care va avea loc în oraşul polonez Katowice.

Fenomene extreme în 2018

Raportul explică faptul că suprafaţa banchizei arctice a fost mult mai mică în raport cu valorile obişnuite încă de la începutul anului 2018, afişând recorduri negative în ianuarie şi februarie. Iar maximul anual, observat la jumătatea lunii martie, ocupă locul al treilea în topul celor mai slabe rezultate înregistrate vreodată.

De asemenea, 2018 a avut parte de o serie de condiţii meteorologice extreme, o altă caracteristică majoră a modificărilor climatice. Sezonul ciclonic a fost deosebit de activ în Pacificul de Nord-Est, unde energia ciclonică acumulată a fost cea mai mare înregistrată de la debutul monitorizărilor din satelit, au explicat autorii acestui raport.

În Europa, unul dintre valurile de frig cele mai marcante din aceşti ultimi ani a fost înregistrat pe întregul continent la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie, fiind urmat de o căldură şi o secetă excepţionale, care au provocat uriaşe incendii de pădure în Scandinavia.