Facem sport ca să arătăm bine, ca să fim sănătoşi dar sunt oameni care îl transformă într-un stil de viaţă. Alţii fac chiar performanţă, pornind de la ceea ce initial era doar un moft. Vorbim despre Culturism, sportul dedicat dezvoltării musculaturii. Cei care au ajuns să participe la competiţii îşi etalează corpurile bine lucrate în faţa unor comisii care analizează aproape milimetric simetria muschilor şi definirea lor. Şi nu, nu e nimic simplu în asta.

Cătălin a ajuns să petreacă mai mult timp în sala de fitness decât acasă. Pasiunea pentru sportul cu greutăţi a descoperit-o demult. Dar, în urmă cu doi ani, a luat şi mai în serios munca la sală. Aucm concurează la diferite competiţii de culturism.

Articolul continua dupa recomandari

Cătălin Dumitrescu: Prima dată am intrat în sală pentru că am fost neputincios în faţa unei persoane, nu aveam forţă când eram mai mic. Asta m-a motivat să merg la sală, să devin mai puternic. Uşor, uşor a devenit o pasiune şi un stil de viaţă pentru mine.

Stilul de viaţă despre care vorbeşte nu e însă deloc comod. Pentru că da, implică multă muncă şi responsabilitate şi, să fim serioşi, nu este pentru oricine.

Cătălin Dumitrescu: Nu contează atât de mult timp petreci în sală. Este un stil de viaţă pentru că trebuie să renunţi la anumite chestii pentru a face performanţă. Stil de viaţă ce înseamnă: am mesele calculate. De dimineaţa pânî seara ştiu numărul meselor, ştiu ce trebuie să mănânc, la ce oră să mănânc. Dimineaţa ouă cu ovăz, după care urmează mese împărţite în carne slabă, de pui sau de peşte, ceva legume şi ceva carbohidraţi. Orez sau orez brun.

V-aţi prins probabil: dieta este sfântă pentru cel care vrea să devină culturist.

Cătălin: Dimineaţa, când mă trezesc, alerg. După care mă întorc acasă, stau un pic, după care mă întroc la sala, fac antrenamentul de forţă după care mai am un număr de mese. Seara mă întorc la sală, iar alerg şi mă pun la somn fără să mai mănânc ceva.

În perioada competiţiilor, stricteţea este şi mai mare. Dacă muşchiul de calitate creşte cu proteine şi carbohidraţi, înainte de concursuri, sportivii îşi limitează mesele care conţin carbohidraţi şi apa.

Cătălin: Trebuie să renunţi la viaţa socială, ieşi din ce în ce mai puţin, pentru că oriunde mergi sunt destule tentaţii: mirosul de mâncare te înnebuneşte peste tot iar ceea ce găseşti în localurile unde ieşi, totul are ulei, totul este prăjit.

Şi în România se poate face fitness perfomanţă. Există şi la noi concursuri recunoscute internaţional. Unul dintre ele, Cupa României, are loc chiar mâine, la Severin.

Gabriel Toncean: Foarte mulţi dintre cei care practică sportul de masă şi care îşi fac antrenamentul zi de zi la o sală, încep să tindă către o competiţie. Cred că performanţa este pentru cei care îşi asuma sacrificul. Un calcul valoric zilinc, înseamnă odihnă calculată în funcţie de activităţile zilnice pe care le ai, un program cardio.

Să vorbim însă şi despre greşelile pe care cei fără răbdare le fac în sala de fitness. Executaţi corect exerciţiile chiar dacă ridicaţi greutăţi mai mici. Aveţi răbdare, rezultatele se văd după minimum şase luni de regim strict.

Masa de după sală este sfântă, un antrenament intens nu este suficient. Şi mare grijă la suplimentele alimentare! Ne referim la cele nutritive, nu anabolizante.

Cât despre vârsta potrivită, antrenorii spun că în adolescenţă e mai bine să faci exerciţii cu greutatea corpului tău, sub supravegherea unui instructor. Abia pe la 16, 17 ani se pot face antrenamente cu greutate moderată