În România, Ziua naţională a inimii se marchează anual, începând din anul 1997, la data de 4 mai.

Ziua naţională a inimii a fost instituită şi în ţara noastră, în conformitate cu directivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiind introdusă în România pe 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale, care avusese loc în primăvara aceluiaşi an. Această zi reprezintă un prilej de a atrage atenţia asupra creşterii alarmante a numărului de afecţiuni cardiovasculare.

Articolul continua dupa recomandari

Boala cardiovasculară este principala cauză de mortalitate în Europa, atât la femei cât şi la bărbaţi, potrivit Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare, publicate pe site-ul heartcharter.org.

Este responsabilă de 55% dintre decesele din rândul femeilor din Europa şi de 43% dintre decesele din rândul bărbaţilor, provocând peste 4,35 milioane de decese anual, în cele 53 de state membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii - Regiunea Europeană şi peste 1,9 milioane de decese anual, în Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, boala cardiovasculară poate fi prevenită, ţinând cont de factorii de risc ai acesteia: fumatul, valorile ridicate ale tensiunii arteriale şi ale colesterolului, obezitatea, diabetul, consumul excesiv de alcool şi stresul.

Ziua Inimii 2018. Ce trebuie sa faci in caz de infarctVezi 2 imagini în Galerie

Ziua Inimii 2018. Care sunt simptomele unui infarct

Majoritatea infarctelor încep cu simptome greu de detectat, deseori doar cu un disconfort la nivelul pieptului care apare și dispare, dar care nu este descris ca durere.

În unele cazuri, durerile pot fi foarte mari și ar fi bine să nu le ignori dacă durează mai mult de 5 minute.

Durerea sau disconfortul se poate extinde la nivelul umerilor, braţelor, spatelui, gâtului, gurii şi dinţilor. Poţi avea dureri în partea superioară a corpului fără a avea dureri ale pieptului.

Durerile se pot extinde în zona abdominală şi pot fi resimţite ca arsuri ale inimii.

Poţi gâfâi sau să încerci să inspiri puternic. Asta se poate întâmpla înaintea disconfortului de la nivelul pieptului sau poţi să nu ai acest disconfort.

Te poţi simţi ca şi cum nu ai linişte sau ca şi cum ai avea un atac de panică, fără un motiv anume.

Pe lângă presiune la nivelul pieptului, poţi simţi ameţeli sau senzaţia de leşin.

Te poţi trezi că ai pielea umedă şi rece.

De asemenea, poţi să ai senzaţia că ai probleme cu stomacul sau chiar să vomiţi.

Ce trebuie să faci în cazul unui infarct

  • se va suna serviciul medical de urgență (112), cât mai repede de la declanșarea simptomelor;
  • cel în cauza se va odihni, va sta așezat și va încerca să-și păstreze calmul;
  • se va lua nitroglicerina cât mai rapid dacă apar deja simptomele infarctului miocardic și dacă medicamentul a fost prescris de medic;
  • se va mesteca și înghiți o aspirină (daca nu aveți alergii la acest medicament);
  • celui aflat in pericol i se va face resuscitare cardiopulmonară: respirație gură la gură și comprimare în zona pieptului. Medicii de la serviciul de urgentă vor oferi indicații pentru realizarea corectă a procedurilor de prim ajutor, până la sosirea ambulanței.