Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie Tesviteanul. Sărbătorit în fiecare an în 20 iulie, Sfântul Ilie este unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament considerat făcător de minuni, aducător de ploi şi ocrotitor al recoltelor.

Sfântul Ilie este cinstit de creştini ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase superstiţii şi tradiţii.

Articolul continua dupa recomandari

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel). De la această cetate provine numele de Tesviteanul.

Sf. Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii Ortodoxe Române, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roşu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie Tesviteanul

Tradiţii de Sf. Ilie

O tradiţie românească spune că nu este bine să loveşti două mere între ele pentru că atragi grindina. De asemenea, nu ai voie să consumi mere până la 20 iulie. 

În ziua de Sfântul Ilie Tesviteanul, merele se duc la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai aşa ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar, considerată a fi mijlocul sezonului pastoral. Sânt-Ilie, ca şi Sân-George şi Sâmedru, este o divinitate populară care a preluat numele şi data celebrării de la un sfânt creştin - Sfântul Prooroc Ilie.

În Panteonul românesc, Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui şi a focului, identificată cu Helios, din mitologia greacă, şi cu Gebeleizis, din mitologia geto-dacă.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie Tesviteanul

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sânt-Ilie provoacă tunete, trasnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina.

În  tradiţia populară, în momentul în care se petrec fenomene meteorologice spectaculoase se spune că, de fapt, Ilie traversează cerul în carul lui de foc pentru a ne ocroti.

Superstiţii de Sfântul Ilie

În ajunul Sfântului Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă.

Dacă în noaptea de Sf. Ilie visau cânepă verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi, iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărita cu bărbaţi bătrâni. 

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie Tesviteanul

În dimineaşa de Sfântul Ilie, scrie crestinortodox.ro, se culeg plante de leac, în special busuioc, care apoi este pus la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări.

Tot în ziua Sfântului Ilie Tesviteanul, se culeg şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.

Femeile duc în 20 iulie busuioc la biserică pentru a fi sfinţit, după care se întorc acasă, îl pun pe foc, iar cenuşa o folosesc în scopuri teraputice atunci când copiii lor fac bube în gură.

Știrile Antena 1 Observator sunt și pe Instagram, Youtube și Facebook