Un sat săsesc din inima Transilvaniei a ajuns să fie cunoscut mai bine de străini decât de turiştii români. Mulţi oaspeţi vin din afara ţării. Organizează tabere în care stau cu lunile. Aici au grijă de locuinţe şi de biserici vechi de secole, învaţă meşteşugul olăritului şi îşi câştigă banii de buzunar la târguri tradiţionale. Creaţiile lor din lut au ajuns şi la ducele de Luxemburg, dar şi la regele Suediei.

Suntem în Nocrich, sat săsesc aflat la 30 de kilometri de Sibiu. Un loc liniştit pe care străinii îl apreciază mai mult ca noi.

Articolul continua dupa recomandari

Un grup de tineri a venit aici din Franţa, Republica Moldova şi Costa Rica. Stau într-o tabără de cercetaşi, unii 3 luni, alţii şi un an.

Se gospodăresc singuri, iar pentru asta au învăţat să taie lemne, să gătească şi chiar să olărească.

Cei mai talentaţi îşi pun semnătura pe creaţiile din lut.

Folosesc tehnica cu grafit pentru a decora farfuriile. Cea mai faimoasă decoraţiune din acest centru este Micul Prinţ. Este un lucru grozav.

Pentru a avea bani de buzunar, cercetaşii îşi vând creaţiile la târgurile tradiţionale. Vasele lor au ajuns chiar şi la Regele Suediei, dar şi la Ducele de Luxemburg.

Tabăra a luat naştere în 2010, la iniţiativa unei asociaţii care susţine tradiţiile săseşti din Transilvania. Activităţile zilnice ale voluntarilor includ hrănirea animalelor domestice, dar şi a celor de companie.

Nadia Codreanu, director centru cercetăşesc Nocrich: Fiecare din cercetasii care vin aici isi lasa urma, cumva si lasa o amintre o esarfa din tara lui, din organizatia din care vine. Vedeti aici o parte din esarfele pe care le-am pus noi pe pereti

În fiecare an, cel puţin 50 de tineri din toată lumea vin în tabăra de la Nocrich. Cazarea este gratuită, iar invitaţiile se acordă după o selecţie atentă a cererilor primite.