Creştinii îl prăznuiesc astăzi, 7 ianuarie 2019, pe Sfântul Ioan Botezătorul, cunoscut sub denumirea de „Înaintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos. În această zi, este bine să ții cont de câteva superstiţii şi tradiții, dacă vrei să îți meargă bine tot anul care urmează.

Peste 2 milioane de români îşi serbează, de Sfântul Ioan, onomastica.  

Articolul continua dupa recomandari

Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria.

În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie - naşterea sa (Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie - ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august - tăierea capului Sfântului Ioan.

Părinţii Sfântului Ioan sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan.

Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

7 ianuarie, sărbătoarea Sfântului Ioan: Iordănitul şi Spargerea CrăciunuluiVezi 2 imagini în Galerie

Superstiţii de Sfântul Ioan

În ziua şi noaptea de Sfântul Ioan, femeile măritate se adunau la o gazdă, unde aduceau mâncare, ouă, făină, carne şi băutură, şi petreceau.

După ce mâncau şi beau din belşug, spunând că se iordănesc, femeile cântau, chiuiau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa, ieşeau pe stradă, unde luau pe sus bărbaţii care apăreau în calea lor şi-i duceau cu forţa la râu sau la lac şi-i ameninţau că-i aruncă în apă dacă nu se răscumpăra cu un dar, de obicei cu o vadră de vin.

În această zi, numită şi Ţonţoroiul femeilor, excesele de băutură şi petrecerile nu mai supărau pe nimeni. Femeile se considerau mai tari decât bărbaţii şi cu mai multe drepturi şi nu le era teamă să lipsească de acasă, să chefuiască sau să se distreze, fără să dea socoteală nimănui. În unele sate, şi tinerele neveste erau chemate la petrecerea femeilor căsătorite printr-un ritual special care cuprindea, printre altele, udatul lor cu apă la râu, lac sau fântână.

Obiceiul a fost consemnat până la începutul secolului XX în zonele Buzău, Brăila, Constanţa, Ialomiţa sau Tulcea. Obiceiul aminteşte de anticele petreceri dionisiace.

Fetele de măritat pregătesc coşuri cu băutură şi mâncare, iar feciorii plătesc muzicanţii şi duc fetele în curtea unei gazde unde se ţine Vergelul. Se cântă şi se dansează, iar în horă intră şi fetele ce se vor mărita în acest an şi se formează viitoarele cupluri, toată petrecerea încheindu-se cu un ospăţ comun, care sparge perioada sărbătorilor

Obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Ioan

Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion "se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit "Udatul Ionilor”.

În Bucovina, de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.