Miercuri, 6 iulie, s-a desfăşurat proba obligatorie a profilului la BACALAUREATUL din acest an (E c)), disciplinele la care au dat examen absolventii clasei a XII-a fiind Istorie (profil uman) sau Matematică (profil real).

Iată SUBIECTELE LA ISTORIE la proba de astăzi:

Articolul continua dupa recomandari

La Subiectul I, elevii au avut de răspuns la mai multe cerinţe legate de unirea Moldovei cu Ţara Românească şi relaţiile cu celelalte puteri, iar la subiectul III, un eseu despre România postbelică. 

Vezi 1 imagini în Galerie

Vezi 1 imagini în Galerie

SUBIECTE BAC 2016. EDU.RO Candidaţii au putut găsi modele de subiecte pentru proba de istorie, scris, dar şi pentru celelalte probe ale examentului de bacalaureat pe site-ul subiecte2016.edu.ro.

SUBIECTE BAC 2016. EDU.RO Astfel, pentru candidaţii la Bacalaureat, profilul uman şi profil real, au existat mai multe variante de subiecte date ca model.

SUBIECTE BAC 2016. EDU.RO. MODEL SUBIECT ISTORIE

"Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „[...] La 15/27 iunie 1876 M. Kogălniceanu înaintează Porţii şi puterilor garante un memoriu cu «şapte revendicări» ale României faţă de Poartă în conformitate cu vechile capitulaţii şi tratate a căror acceptare ar fi dus, de fapt, la recunoaşterea independenţei României. Deoarece Poarta a refuzat să le îndeplinească, M. Kogălniceanu era hotărât să împingă România în război. Pentru a pregăti terenul, el trimite la 20 iulie 1876 o notă agenţilor diplomatici români acreditaţi pe lângă puterile garante, în care acuză Turcia de ororile săvârşite în Balcani. [...] Respingerea acestor doleanțe [...] o fac să se orienteze spre o înțelegere și cooperare cu Rusia. [...] A fost necesară încheierea unei Convenţii care s-a iscălit la Bucureşti, la 4 aprilie 1877, de către ministrul de externe român, Mihail Kogălniceanu, și baronul Dimitri Stuart, agent diplomatic și consul general al Rusiei în România. În primul articol al Convenției se preciza că toate cheltuielile privind trecerea și trebuințele armatei ruse cad în sarcina guvernului imperial. Rusia se obliga de a respecta drepturile politice ale statului român și «a menține și a apăra integritatea actuală a României» (art. II).” (N. Ciachir, Marile Puteri şi România)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi documentul semnat la București în 1877, precizat în sursa A. 2 puncte

2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la domnitorul Carol I. 2 puncte

3. Menţionaţi personalitatea politică și un spațiu istoric, precizate atât sursa A, cât şi în sursa B. 6 puncte

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că proclamarea independenței a fost votată în ambele camere ale Parlamentului. 3 puncte

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte

6. Prezentaţi două măsuri adoptate în plan intern pentru consolidarea statului român modern, anterioare evenimentelor descrise în sursa A. 6 puncte

7. Menţionaţi o asemănare între proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea. 4 puncte".

Vezi 1 imagini în Galerie

SUBIECTE BAC 2016. EDU.RO. MODEL SUBIECT ISTORIE

"Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

„[...] Regele era elementul-cheie al vieții politice. Potrivit noii Constituții din 1923, el păstra puteri considerabile. Putea să-și aleagă miniștrii chiar și din afara Parlamentului și putea să-i demită [...], dar tradiția îl obliga să ia în considerare dorințele partidului majoritar din Parlament. Prim-ministrul și ceilalți membri ai guvernului trebuiau, în principiu, să coopereze cu Parlamentul [...]. Constituția asigura de asemenea Regelui puteri legislative lărgite. Avea autoritatea de a sancționa toate legile, dar acesta nu și-a exercitat niciodată dreptul de veto față de o lege trecută prin Parlament. [...] Regele avea autoritatea de a negocia și de a încheia tratate de alianță, dar ele nu erau valabile până când nu erau ratificate de Parlament, numai acesta din urmă având dreptul de a declara război și de a face pace. Toate limitările legale au fost respectate de către un monarh constituțional așa cum a fost Ferdinand. [...] Sistemul judecătoresc, care, potrivit Constituției din 1923, era o ramură coordonată de guvern, dar separată de acesta, a continuat să acționeze doar ca un modest factor de control al ramurilor executivă și legislativă. [...] Constituția oferea judecătorilor o mare putere potențială, întrucât permitea revizuirea judecătorească a actelor Executivului – în special ale aparatului administrativ -, ca și ale Legislativului. Un cetățean care credea că drepturile sale constituționale fuseseră încălcate putea să înainteze plângerea Curții de Apel din județul său, iar Curtea putea să găsească reclamația justificată și să declare actul în discuție ilegal. [...] Constituția din 1923 dădea Curții de Casație – cea mai înaltă instanță a țării – autoritatea exclusivă de a constata constituționalitatea legilor. ‟ (K. Hitchins, România 1866-1947)

Vezi 1 imagini în Galerie

SUBIECTE BAC 2016. EDU.RO. MODEL SUBIECT ISTORIE

"Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și instituții centrale din spațiul românesc în secolele al IX-lea – al XVI-lea, având în vedere:

- precizarea unei autonomii locale din spațiul românesc din secolele al IX-lea – al XIV-lea și menționarea a două caracteristici ale acesteia;

- prezentarea unui fapt istoric referitor la implicarea unei instituții centrale din spațiul românesc în diplomația din secolul al XIV-lea;

- menţionarea a două conflicte militare în care sunt implicați reprezentanți ai unei instituții centrale din spațiul românesc din secolul al XV-lea;

- formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea reprezentantului unei instituții centrale din spațiul românesc față de relațiile internaționale din secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric".

Vezi 1 imagini în Galerie

REZULTATE BAC 2016. Probele scrise ale examenului de Bacalaureat, susţinute din 4 până în 8 iulie

REZULTATE BAC 2016. Probele scrise ale examenului de Bacalaureat din prima sesiune vor începe luni, 4 iulie, cu examenul la Limba şi literatura română, urmat pe 5 iulie de testarea la limba şi literatura maternă, pe 6 iulie cu proba obligatorie a profilului şi pe 8 iulie cu proba la alegere a profilului şi specializării.

REZULTATE BAC 2016. Rezultatele la prima sesiune a Bacalaureatului vor fi afişate în 12 iulie, până în ora 16.00, şi în aceeaşi zi vor putea fi depuse contestaţiile, până la ora 20.00.

REZULTATE BAC 2016. În perioada 13-15 iulie vor fi soluţionate contestaţiile, iar rezultate finale vor fi afişate în 16 iulie.

REZULTATE BAC 2016. Promovarea examenului de Bacalaureat

REZULTATE BAC 2016. Absolvenţii de liceu promovează examenul de Bacalaureat dacă îndeplinesc, cumulativ, mai multe condiţii:

- au susţinut toate probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale şi au obţinut unul dintre nivelurile de competenţă - experimentat, avansat sau mediu;

- au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea;

- au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.

REZULTATE BAC 2016. Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de Bacalaureat.

REZULTATE BAC 2016. Examenul de Bacalaureat poate fi susţinut de elevii care au absolvit liceul, indiferent de forma de învăţământ. Candidaţi pot fi atât elevii care au absolvit liceul în acest an, cât şi cei din seriile anterioare care nu s-au prezentat până acum la examen sau au promovat doar unele probe, pe care nu le vor mai susţine.

REZULTATE BAC 2016. Bacalaureatul poate fi susţinut fără taxă de cel mult două ori. Candidaţii care se prezintă la examen pentru a treia oară cel puţin au plătit o sumă stabilită diferenţiat, în funcţie de numărul probelor la care se prezintă.

REZULTATE BAC 2016. Promovabilitatea la examenul de Bacalaureat din 2015

La Bacalaureatul din 2015, sesiunea iunie - iulie, au promovat 67,9 la sută dintre absolvenţi. Înainte de rezolvarea contestaţiilor, rata de promovare a fost de 66,41 la sută.

Din cei 159.715 absolvenţi de liceu care s-au prezentat la examenul din 2015 în prima sesiune, au promovat, după soluţionarea contestaţiilor, 108.436 (67,9%) de candidaţi, cu 1,5% peste rata de la prima afişare a rezultatelor (66,41%).

Rata de promovare la sesiunea iunie - iulie 2015 a Bacalaureatului a fost cea mai mare din ultimii cinci ani. Cele mai ridicate procente de promovare au fost în judeţele Cluj (83,42%), Braşov (80,53%), Bacău (79,97%) şi Sibiu (77,69%), în Bucureşti fiind de 70,22%. Singurele judeţe aflate sub 50% rată de promovare au fost Giurgiu (37,33%), Ilfov (41,90%) şi Teleorman (44,31%).

CALENDAR BACALAUREAT 2016

BACALAUREAT 2016. PROBE SCRISE

4 iulie - Limba şi literatura română (proba E)

5 iulie - Limba şi literatura maternă

6 iulie - Proba obligatorie a profilului

8 iulie - Proba la alegere a profilului şi specializării.

REZULTATE BACALAUREAT 2016

12 iulie - Rezultatele vor fi afişate pe 12 iulie, iar în acea zi, în intervalul 16.00 – 20.00, vor putea fi depuse contestaţiile.

16 iulie - Rezultatele finale.