România este ţara salariilor mari şi a visurilor îndeplinite. Aşa este văzută de peste o sută de mii de străini care au rezidenţă la noi. Au venit din alte ţări pentru a se realiza ca informaticieni, bucătari şi chiar profesori. Odată ce au trăit româneşte, nu vor să mai plece de aici. Iată de ce.

"Bună, mă numesc Harvis Padron. Sunt din Havana, Cuba şi locuiesc în România de aproape 10 ani." Introducerea este în spaniolă. Poveştile ni le spune însă în limba română pe care a învăţat-o perfect. Prima relatare este despre mâncare: "Cum să pui acest lucru, smântâna, în ciorbă, aşa ceva, incredibil. Cum să mănânci slănină cu ceapă?"

Articolul continua dupa recomandari

Harvis cântă în orchestra lui Horia Brenciu. Dar face şi partea de producţie. Când a venit prima dată în România, ştia doar trei personaje de la noi: "Ceauşescu, Gabriela Szabo, foarte cunoscută în Cuba, şi Dracula."

Între timp, a ajuns să cunoască toată România, pe care n-ar mai părăsi-o. Iubeşte ţara asta şi a învăţat să treacă cu zâmbetul pe buze peste lucrurile rele.

Harvis este doar unul din miile de străini care au găsit succesul la noi. 

"Bună ziua. Mă numesc Onizawa Shogiro şi sunt profesor la Şcoala Japoneză Sakura." Limba română este încă o provocare pentru profesorul de 30 de ani, care se vede în Bucureşti şi peste 5 ani. Până atunci, ia la rândul său, lecţii.

În acest moment, în România trăiesc cu rezidenţă 113.000 de cetăţeni străini. 50.000 dintre ei sunt din Uniunea Europeană. Majoritari sunt italienii, germanii şi grecii. Din afara UE, cei mai mulţi străini au venit din Republica Moldova, Turcia şi Israel.

Avem însă şi americani, chinezi şi chiar indieni stabiliţi definitiv sau temporar în România.

Străinii de la noi lucrează în IT, alimentaţie, turism sau construcţii. Mulţi sunt specialişti plătiţi şi de câteva ori mai bine ca la ei în ţară. În tot acest timp, patru milioane de români şi-au găsit de muncă în străinătate. Spania, Italia şi Marea Britanie sunt ţările care au adoptat cei mai mulţi români.