După plaje, Litoralul românesc îşi pierde şi falezele. Fără bani şi fără soluţii, primăriile iau măsuri arhaice. Pun bariere de sârmă în calea turiştilor, acolo unde zona de promenadă dispare sub alunecările de teren, şi aşteaptă ajutor de la Guvern. În câţiva ani, staţiunea Eforie ar putea rămâne fără faleze.

Oraşul Eforie îşi pierde de la un an la altul faleza. De la Nord la Sud, staţiunile care înainte de 1989 erau considerate magnet pentru turişti, par să se rupă definitiv de plajă. Primăria a închis faleza, ca să evite accidentele. Câteva bucâţi de lemn şi o sârmă ghimpată ţin zona afectată grav de eroziune departe de turişti. Scările care o legau de plajă au dispărut sub buruieni.

Articolul continua dupa recomandari

Primărul susţine că nu poate interveni pentru că este în proces cu Apele Române, instituţie care a contestat o hotărâre de consiliu local prin care faleza a intrat în proprietatea administraţiei locale. 

ROBERT ŞERBAN, primarul oraşului Eforie:
Ei revendica supfrafata respectiva ca fiind domieniul public la statului. Noi nu putem interveni, aici e decizie la nivel de Guvern. 

De ani întregi, litoralul românesc pierde şi plaje, şi faleze. Deşi autorităţile au cheltuit în 2015 peste 170 de milioane de euro, bani europeni, pentru protecţia zonei de coastă şi oprirea eroziunii în staţiunile Mamaia, Constanţa şi Eforie Nord. 

Cea mai puternică eroziune a avut loc la Eforie şi Costineşti din cauza excesului de apă din stratul de pământ care susţine faleza, dar şi a lipsei unui sistem de drenaj.

Un alt tip de eroziune este cea provocată de curenţii marini care sapă în mal. Soluţia ar fi construirea unor diguri din stabilopozi şi consolidarea falezelor. În ultimele două decenii, ţărmul s-a retras cu aproape doi metri pe an. Se vede cu ochiul liber că plajele sunt tot mai înguste de la o vară la alta.  În 2 Mai, golful a fost înghiţit de apă.

Mii de tone de nisip au dispărut şi la Neptun sau la Costineşti, unde autorităţile au înfipt în nisip garduri din fier ca să protejeze malul.

Salvarea Litoralului nu mai suportă amânare, spun specialiştii. Nivelul apelor mării creşte şi el cu aproape trei milimetri pe an, iar ţărmul se retrage rapid şi în zona porturilor unde s-au făcut lucrări hidrotehnice. 

Știrile Antena 1 Observator sunt și pe Instagram, Youtube și Facebook