În satele din Bucovina, tradiţiile şi obiceiurile încă se păstrează. Femeile se întâlnesc la şezători, ca pe vremea bunicelor noastre. Acolo, timp de câteva ore, torc, ţes la război şi tricotează. Iar ca să treacă timpul mai frumos, spun poveşti şi cântă melodii populare vechi. Din mâinile lor ies covoare, ţoale, prosoape şi chiar haine. 

Îmbrăcate în haine de sărbătoare, femeile din comuna Ciocăneşti se adună, cel puţin o dată pe săptămână, în clădirea fostei şcoli, la şezătoare. Aici lucrează de zor la covoare, cuverturi, ţoale, carpete sau prosoape. Asta nu le împiedică însă să depene amintiri şi să cânte cu drag.

Articolul continua dupa recomandari

Pentru ţoalele tradiţionale materia primă este luată din dulap. Hainele vechi sunt transformate în cordele, care apoi se bagă la războiul de ţesut.

Pentru carpete şi covoare se foloseşte lână toarsă de tanti Maria. A deprins meşteşugul de la vârsta de cinci ani, iar de atunci a devenit pasiune. Lâna o ia de la oamenii din sat, care o dau mai mult pe gratis.

Hainele populare, în schimb, se fac din pânza ţesută de Despina Rusu. Pentru doar un metru de pânză lucrează toată ziua. Iile din pânză sunt apoi cusute cu motive florale şi tradiţionale.

Maria Moroşan: Este foarte multă muncă şi nu cred că se poate acoperi valoarea lucrului cu câtă muncă se depune. Abia acum am început, ieri am venit şi am croit materialul şi abia acum am început.

Astfel de şezători se organizează şi în alte localităţi din Bucovina, precum Vatra Dornei şi Broşteni. Aici, au loc astfel de întâlniri la iniţiativa unor localnice care şi-au dorit să împartă din exeperineţele lor şi să fie sigure că tradiţiile nu se pierd.