Avem secetă în plină iarnă. De patru luni, pământul se usucă, iar agricultorii se tem că recoltele vor fi compromise. Şi apele seacă în lipsa precipitaţiilor. Pe Dunăre, o ambarcaţiune a eşuat pe un banc de nisip şi, din loc în loc, de-a lungul fluviului, au apărut mici insule. Nivelul apei scade cu patru centrimetri pe zi, iar traficul cu bacul spre Bulgaria a fost restricţionat. 

În plină iarnă, Dunărea seacă de la o zi la alta. În mod normal, în această perioadă, apa ar fi trebuit să ajungă la rădăcinile copacilor. 

Articolul continua dupa recomandari

Zero este cota pe care o înregistrează astăzi Dunărea aici, în portul Calafat. Marinarii cu care am stat de vorbă ne spun că pentru această perioadă nivelul apei ar trebui să depăşească această miră. Iar din Căpitănie am aflat că zilele următoare se aşteaptă alte scăderi ale cotelor apelor.

Nivelul apei este atât de scăzut încât acest ponton, care ar fi trebuit să plutească, stă acum în mâl. În apropiere, o navă sârbească e eşuată de câteva zile într-un banc de nisip. 

Peisajul din jurul nostru este un adevărat coşmar pentru navigatori. Ca să vă daţi seama cât de jos este nivelul Dunării, am să vă spun că locul prin care merg acum este, de fapt, albia fluviului. Nu este de mirare că în aceste condiţii traficul fluvial are de suferit.

Astăzi, la intrarea în ţară, debitul Dunării era de 2.700 metri cubi pe secundă, la jumătate faţă de cât ar fi normal în luna februarie. La Bechet, nivelul apei a scăzut cu patru centimetri de ieri până azi. De aici, se poate ajunge cu bacul în Bulgaria, dar cu restricţii.

Toată ţara se confruntă cu seceta neobişnuită. În sol, ar fi nevoie de până la 300 de litri de apă pe metru pătrat. În unele zone, din septembrie nu a mai plouat aproape deloc, iar şirul anomaliilor a continuat. 

După cea mai secetoasă lună ianuarie din ultimii 100 de ani, am avut cel mai călduros început de februarie din ultimul secol. Temperaturile au urcat până la 20 de grade în weekend. 

Daniel Alexandru, șef secție agrometeorologie ANM: Pe parcursul unor astfel de zile în care temperaturile sunt foarte ridicate pe parcurusul iernii pot determina apariţia de boli şi dăunători, care au un ciclu biologic de viaţă tocmai în contextul acestor temperaturi

Cele mai afectate zone sunt Dobrogea, Bărăgan, Moldova şi chiar Transilvania, considerată de hidrologi cea mai umedă zonă din România.