Planta-minune care dă gust reţetelor săseşti câştigă tot mai mult teren. Pentru o plantaţie de rubarbă profitul poate fi şi de 10 ori mai mare decât investiţiile. Planta a ajuns şi în meniurile multor restaurante din Transilvania. Gustul ei acrişor l-a cucerit chiar şi pe prinţul Charles. 

Rubarba creşte ca orice plantă sălbatică, dar cel mai bine s-a adaptat în inima Transilvaniei. După mai multe încercări nereuşite, Mircea Munteanu a reuşit să o cultive în localitatea Nadeş, din judeţul Mureş. 

Articolul continua dupa recomandari

Rubarba, adus de saşi în ţara noastră în urmă cu aproximativ 1.000 de ani

Mircea Munteanu, cultivator rubarbă: De mic copil am observat planta asta de care sunt înconjurat acum. Nu se ştia ceva despre ea, creştea în cel mai văduvit loc din grădină, undeva după şură, după grajd

Pe un hectar, a investit 2.000 de euro şi a plantat rubarbă românească, dar şi un soi adus din Germania. Într-un an, câştigul va fi de 10 ori mai mare.

Rubarba creşte până la 2 metri. Din ea se consumă doar tija care are un gust acrişor. Frunzele sunt toxice.

Rubarba sau rabarbura (accent pe prima silabă), cum i se mai spune la noi, a fost adusă în Transilvania de saşi, acum aproape 1000 de ani.

Gemul de rubarbă, favoritul prinţului Charles

În zona Saschizului, creşte în grădinile oamenilor care fac din ea ciorbe, sirop, compot, gem şi chiar o folosesc la prăjituri. La pandişpan cu bezea, de exemplu. 

Gemul dulce-acrişor de rubarbă este preferatul prinţului Charles.

În ultimii ani rubarba a ajuns şi în restaurante.

În Mureş, localurile pun mare preţ pe rubarbă. Trasă în unt, cu miere şi vin alb, este servită ca garnitură la raţă. O porţie costă 64 de lei.

Rubarba este cunoscută pentru proprietăţile ei deosebite. Ajută la regenerarea celulelor hepatice, scade tensiunea arterială şi reduce colesterolul.