Focul sfânt a luminat România. Iar bucuria Învierii a unit mii de români în jurul fiecărei biserici din ţară. Cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii nu a avut graniţe. Hristos a înviat! au rostit şi românii din Maramureş, Transilvania, Bucureşti sau Constanţa, dar şi cei care trăiesc departe de ţară, în Milano sau la New York. Indiferent de loc, Învierea a însemnat pentru toţi o întoarcere la credinţă, bunătate şi smerenie.

Învierea a transformat întunericul nopţii în lumină. Iar lumina a legat mii de oameni în jurul fiecărui lăcaş sfânt. Paştele a deschis cerul în sunet de clopot şi bătaie de toacă.

Articolul continua dupa recomandari

Lumânările au primit foc direct din Ţara Sfântă, iar lumina lor a aprins speranţă în sufletele oamenilor.

La Catedrala Patriarhală din Bucureşti, unde Patriarhul Daniel a oficiat slujba, s-au adunat credincioşi vorbitori de limbi diferite, dar uniţi de aceeaşi credinţă.

În curtea celui mai vechi lăcaş sfânt din inima Capitalei, la Biserica Sfântul Anton, care a fost loc de încoronare a domnilor Ţărilor Româneşti vreme de două secole, mii de credincioşi au cântat canonul Învierii şi au primit, spre dimineaţă, Sfintele Paşti.

A fost locul de unde echipa Observator a adus Învierea în casele oamenilor, într-o ediţie specială.

La Constanţa, focul sfânt a venit pe mare. Apoi, din mână în mână şi din candelă în candelă, a luminat fiecare casă. Cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii a fost aşteptată de sute de credincioşi la Mănăstirea Prislop, unde se află şi mormântul părintelui Arsenie Boca.

La Curtea de Argeş, mii de oameni au luat lumina sfântă, la noua Catedrală Arhiepiscopală, unde odihnesc regii României. Printre cei veniţi să primească bucuria Învierii a fost şi principele Nicolae.

În orice colţ de Românie, Învierea a însemnat o întoarcere la iertare şi iubire de oameni.

Sărbătoarea nu are graniţe. În Milano sau la New York, românii care trăiesc departe de ţară s-au adunat în jurul bisericilor ortodoxe ca să-şi dea unii altora vestea Învierii.