Pasca nu poate lipsi din niciun meniu tradiţional de Paşte. Însă tradiţiile diferă de la o regiune la alta a ţării. La fel şi ingredientele. În Dobrogea, brânza dulce e înlocuită cu urdă stropită cu vin, în timp ce în Transilvania, pasca nu se face din aluat de cozonac, ci din cocă de pâine. După obicei, desertul este dus la sfinţit în noaptea de Înviere. Iar în Moldova, pe lângă pască, femeile aduc la biserică şi babe coapte.

Aluatul de cozonac se taie în părţi egale. Nu prea mari, pentru că în Dobrogea, pasca nu trebuie să conţină multă cocă. Aici umplutura este baza.

Articolul continua dupa recomandari

Aluatul doar îmbrăţişează brânza dulce cu stafide, peste care se pune o împletitură de cocă.

Este reţeta dobrogeană care a făcut-o pe Roxana Revici faimoasă mai întâi printre prieteni, apoi printre clienţi. În preajma Paştelui, livrează peste 100 de bucăţi de pască pe zi.

Umplutura de brânză dulce cu stafide o găsim în pască şi când trecem în Moldova. Dar cu un ingredient în plus, grişul.

Cu deosebită atenţie, gospodinele de aici fac împletitura care va decora desertul.

Pasca este aşezată pe un platou care este împodobit şi cu ouă încondeiate. Pachetul va fi dus la biserică, în noaptea de Înviere.

Aceeaşi tradiţie o întâlnim şi în Bucovina. Numai că aici, pe lângă pască, la biserică se duc şi babe coapte.

În Transilvania, însă, cozonacul nu are nicio legătură cu pasca. Preparatul de Paşte se face cu aluat de pâine.

Brânza dulce îşi are locul şi aici, însă în cantităţi mult mai mici decât în sudul ţării.

Pasca se face cel mai bine la cuptorul de lemne. Singurul regret al localnicilor este că nu se pot bucura de ea cât e încă fierbinte.