De azi, camerele de supraveghere pot aduce amenzi usturătoare. Regulamentul pentru protecţia datelor, abia intrat în vigoare, aduce schimbări importante. Locatarii unui bloc, de exemplu, sunt buni de plată dacă supraveghează şi blocul vecin. Şi regulile de la Bacalaureat s-ar putea schimba cu totul.

Hoţii nu au curajul să intre într-un bloc din Bucureşti, unde 32 de camere video surprind fiecare mişcare în exteriorulul imobilului, dar şi în interior. 

Articolul continua dupa recomandari

De azi însă toţi membrii asociaţiei de proprietari sunt buni de plată. Una dintre camere blocului încalcă GDPR -  Regulamentul General pentru Protecţia Datelor - întrucât surprinde şi blocul de peste drum, maşinile vecinilor şi trecătorii. Regulamentul european spune că poate să fie filmată doar proprietatea privată.

Şi mai complicat e în cazul instituţiilor publice care sunt monitorizate video.

Legea e la fel de dură şi cu proprietarii de magazine. Camerele video de supraveghere ale acestora trebuie să fie îndreptate către vitrină şi nu au voie să surprindă trotuarul, trecătorii sau traficul. De asemenea, la intrare în magazin trebuie să existe un avertisment că spaţiul este supravegheat video. Norma europeană ar putea afecta şi camerele din şcoli.

Unii experţi spun că aceste camere ar trebui să fie eliminate cu totul pe când  alţii susţin că ele sunt cât se poate de legale. Însă proba de rezistenţă va fi în această vară, cu ocazia examenului de Bacalaureat.

Constantin Durgheu, avocat, profesor de drept constituţional: "Ministerul Educaţiei nu va mai putea susţine că dacă nu eşti de acord să fii filmat - nu intri în Bacalaureat. Ar fi o restrângere gravă a drepturilor şi libertăţilor."

Oficialii nu se tem de procese, dar directorii de şcoli sunt prinşi la mijloc.

Cătălina Toma, purtător de cuvânt al Ministerului Educaţiei: "Toată procedura de supraveghere video a examenului naţional este descrisă în metodologie şi elevii sunt informaţi citind această metodologie."

Deşi regulamentul e în vigoare de azi, mulţi români au auzit de lege, dar nu îi ştiu conţinutul.

N-a înţeles nici restul Europei. Un avocat austriac a depus plângeri împotriva Google, Facebook, Instagram şi WhatsApp, pentru că l-au obligat să accepte noi termene şi condiţii care respectă GDPR.

Iar aplicaţii şi publicaţii din afara continentului le-au interzis cu totul accesul europenilor, din acelaşi motiv.