Pe 10 iunie 1948, la Atena, Regele Mihai s-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma, chiar dacă Papa a refuzat să le acorde binecuvântarea. Dragostea dintre cei doi tineri a fost una fulgerătoare, iar trăinicia sentimentelor s-a verificat în încercările lungilor ani de exil şi un mariaj de aproape şapte decenii.

În noiembrie 1947, tânărul de 26 de ani care era Regele Mihai a participat, la Londra, la nunta principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii (actuala regină) cu principele Philip, duce de Edinburgh.

Articolul continua dupa recomandari

În aceeaşi perioadă, însă nu pentru nuntă, la Londra se afla şi principesa Ana de Bourbon-Parma, fiica de 24 de ani a prinţului René de Bourbon-Parma şi a prinţesei Margaret a Danemarcei.

Întâlnirea s-a produs la un dineu oferit de vărul prinţesei, Jean de Luxemburg, iar momentul a fost relatat ulterior de Regina Ana în volumul autobiografic “Un război, un exil, o viaţă”.

“Printre invitaţi, Regina Elena a României şi, alături de ea, un tânăr înalt şi frumos, în uniforma aviaţiei române. Era el! Într-o clipă, văzând uniforma, toate amintirile de război mi s-au aglomerat în minte şi, după ce i-am fost prezentată, în loc să fac reverenţa în faţa lui, cum ar fi trebuit, am luat poziţie de drepţi, lovind cu străşnicie călcâiele, ca un soldat. Vă imaginaţi rezultatul, eu fiind îmbrăcată în rochie şi cu capul descoperit! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat”, a povestit regina.

Principesa Ana de Bourbon-Parma (al cărei nume întreg este Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite) s-a născut şi a copilărit în Franţa, iar după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial s-a mutat la New York, unde a urmat o şcoală de artă şi a lucrat în paralel ca vânzătoare de panglici şi flori artificiale la magazinul Macy’s. S-a înrolat în timpul războiului ca voluntar în armata franceză, unde a fost şofer de ambulanţă şi curier, şi a participat la operaţiuni militare din Algeria, Maroc, Italia, Luxembrug şi Germania, fiind decorată cu „Crucea de război“.

 A doua zi după întâlnire, cei doi tineri au mers împreună la cinema, apoi la teatru, iar peste o săptămână, Regele Mihai i-a cerut mâna Principesei Ana de Bourbon-Parma la Lausanne, în Elveţia.

“Eram în maşină şi el a ales momentul de a-mi cere mâna într-un mod original. Eram la volan, aşa că ne-am adresat cuvinte care ne promiteau unul altuia fără să ne privim în faţă, doar drumul şerpuitor din faţa noastră. Toată viaţa noastră, asta am făcut: umăr la umăr, ne-am ajutat unul pe altul şi am fost complici, fără să ne uităm unul la altul, ci privind amândoi, cu o singură fiinţă, drumul şerpuitor din faţa noastră”, a povestit regina în acelaşi volum.

Spre deosebire de alte căsătorii regale, care nu au rezistat – un exemplu este chiar cel al părinţilor lui Mihai, regele Carol al II-lea şi Regina Elena, sau au unit două personalităţi foarte opuse – mariajul din Carol I şi Regina Elisabeta sau cel dintre Regele Ferdinand şi Maria - căsătoria dintre regele Mihai şi Regina Ana s-a dovedit una puternică. Iar destinul a făcut ca această legătură, poate nu străină de aranjamente, să reziste şi astăzi.

“Toate căsătoriile regale au fost în fapt nişte alianţe şi cred că, şi în acest caz, intenţia rudelor cu sânge albastru a fost ca cei doi, Mihai şi Ana, să se întâlnească. Erau, dintre familiile regale, cam de aceeaşi vârstă“, spune istoricul ploieştean Traian Lazăr. “Dar, mai spune istoricul, dragostea se verifică la necaz. Dacă sentimentele dintre cei doi nu erau puternice, nu ar fi rezistat încercărilor din exil.

Mihai şi Ana au stabilit să se căsătorească pe 10 iunie 1948, însă mariajul lor a întâmpinat opoziţia Papei care nu vroia să accepte uniunea unei prinţese catolice cu un ortodox. Suveranul Pontif a condiţionat binecuvântarea de angajamentul Regelui Mihai de a-şi boteza copiii în religia catolică, şi nu în cea ortodoxă, lucru refuzat de Mihai.

Regina Elena, mama regelui Mihai, şi Prinţesa Margaret a Danemarcei au solicitat o audienţă la Suveranul Pontif, în urma căreia au sărit „scântei“. „Mama şi soacra mea, Regina Elena, au mers amândouă să ceară acordul Papei Pius al XII-lea. Şi mama a mers atât de departe încât a dat cu pumnul în masă! (…) Mama era furioasă pentru că Papa a spus «Nu-mi pot da binecuvântarea»“, a povestit Regina Ana într-un interviu acordat emisiunii ,,Profesioniştii“ de la TVR 1, în 2008.

În 1948, anul căsătoriei, Regele Mihai abdicase şi se afla în exil, iar nici o ţară nu a dorit să se implice în organizarea nunţii din cauza refuzului Papei de a le da binecuvântarea. Cel care s-a oferit să organizeze nunta a fost regele Paul şi regina Frederika ai Greciei.
Evenimentul nu a avut fastul şi popularitatea nunţilor regale predecente din România, dar a fost o ceremonie care a captat atenţia întregii Europe. Nici măcar rudele Anei de Bourbon nu au putut participa la nuntă, iar mireasa a fost condusă la altar de unchiul său luteran, Prinţul Erick al Danemarcei.

La nuntă au fost prezenţi, printre alţii, regina-mamă Elena a României, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesă a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Amedeo duce de Aosta şi rude din partea familiilor de Hanovra şi Hesse. Tatăl regelui Mihai, Carol, şi surorile acestuia, Maria, fostă regină-mamă a Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, şi Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înştiinţaţi de eveniment însă nu şi invitaţi.

Regina Ana nu l-a cunoscut niciodată pe socrul său, regele Carol al II-lea, şi nici nu a dorit să-l întâlnească vreodată. Dar, la scurt timp după nuntă, Carol i-a trimis o scrisoare nurorii sale, în care o sfătuia să fie o soţie bună pentru Regele Mihai.

“În scrisoarea mea, în esenţă, i-am răspuns aşa: «Sper să fiu o soţie la fel de bună pe cât de bun soţ aţi fost pentru soacra mea». Cred că era foarte ironic. Dar m-am consultat şi cu Regele. I-am citit scrisoarea şi l-am întrebat «pot să i-o trimit tatălui tău?» Şi el mi-a răspuns «dă-i drumul»“, a mai povestit Regina Ana în unul dintre puţinele sale interviuri.

Luna de miere şi-au petrecut-o la reşedinţa de vară a regelui Pavlov, la 90 de kilometri de Atena, iar până la sfârşitul anului 1948, tinerii căsătoriţi au locuit la Vila Sparta de lângă Florenţa, locuinţa reginei-mamă Elena. Au mai locuit în Marea Britanie, unde Regele si Regina au înfiinţat o fermă de găini şi gâşte şi au construit un mic atelier de tâmplărie, iar din 1956 s-au mutat în Elveţia, unde se află, şi în prezent, reşedinţa familiei.

În perioada exilului, trecerea de la statutul de rege la cea de om obişnuit nu a fost una simplă pentru Mihai. Potrivit Reginei Ana, la început, regele nu ştia cum se stă la coadă la un cinematograf, cum se plăteşte la cinema, la magazin sau în taxi. Nu s-a dat însă înapoi de la a munci, ca pilot, fermier, antreprenor sau broker, pentru a asigura existenţa familiei, una destul de numeroasă, având în vedere că au cinci fete. În 1966, la 18 ani de la nunta din Grecia, Regele Mihai I şi Regina Ana au făcut şi o cununie religioasă catolică, în Biserica St. Charles din Monte Carlo.

sursa: adevarul.ro