O lume nouă, precum cea în care trăim, presupune adaptarea la tendințe, așa cum este reciclarea. Acest proces aduce o serie de beneficii firmelor deschise la trendul reciclării, inclusiv în termeni de reputație a businessului.

Marile companii din întreaga lume au încercat să se adapteze din mers. Mai întâi cu reciclarea hârtiei, în condițiile în care aceasta este o sursă fundamentală de fibre de celuloză - substanța naturală care stă la baza producerii hârtiei. Dar în pofida intențiilor „green”, reciclarea nu e totdeauna o soluție necesară și suficientă, dezvăluie publicația Wired, care a analizat mai multe mituri legate de reciclarea hârtiei.

Articolul continua dupa recomandari

Astfel, deși marile companii din Marea Britanie furnizează aproximativ 11 miliarde de bonuri anual, doar jumătate dintre acestea sunt reciclabile, celelalte conținând substanțe chimice cu potențial periculos. Acest impediment survine în contextul în care unele dintre aceste companii încă pornesc de la premisa că materialele reciclate sunt folosite întotdeauna pentru crearea acelorași produse, ceea ce e fals. În același timp, asociația Friends of the Earth a dezvăluit că mari cantități de plastic au fost arse la o fabrică de reciclare a hârtiei din Indonezia, deoarece plasticul fusese încadrat în mod eronat drept hârtie de către mașinile de sortare din Marea Britanie.  

Reciclarea în companii

Există însă și soluții care să prevină problemele întâmpinate de companii în procesul de reciclare. Distrugatoarele de documente reprezintă una dintre acestea. În articolul intitulat „Distrugerea și reciclarea hârtiei - bune pentru securitatea informațiilor, bune pentru planetă”, site-ul Shred Station dezvăluie informații utile oricărei companii care are dificultăți privind reciclarea eficientă: „nu doar că distrugerea documentelor previne posibilitatea ca hârtii tipărite să ajungă în alte mâini decât în cele care trebuie, dar e și o modalitate foarte bună de protejare a planetei. Odată distruse documentele, materia rezultată e trimisă la reciclat într-o fabrică de hârtie. Fibrele hârtiei distruse sunt separate, textura acesteia e monitorizată, urmele de cerneală sunt îndepărtate, iar hârtia rezultată e amestecată cu alta proaspăt realizată, pentru a fi făcute noi produse”. 

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România se află printre țările europene care reciclează sub 25% din deșeuri. Astfel, țara noastră ocupă un nedorit loc 2 în ierarhia celor mai ineficiente state din punctul de vedere al reciclării, cu o rată de reciclare de 13% și cu 69% din deșeuri aruncate în gropile de gunoi de pe teritoriul său. Normele Uniunii Europene obligă România să ajungă la un grad de reciclare a deșeurilor municipale de minimum 50% până în acest an, țintă imposibil de atins în condițiile în care procentul real de reciclare este atât de scăzut. Cu toate acestea, mari companii care sunt prezente și în România au organizat programe ample de reciclare. Astfel, după ce, anul trecut, Coca-Cola a anunțat o strategie globală care să contribuie la crearea unei lumi fără deșeuri, compania își propune ca, până în anul 2030, la fiecare sticlă sau doză vândută să colecteze o cantitate identică de ambalaje.

Tendințe de reciclare

La nivel global, dinamica reciclării, în condițiile necesității protejării mediului, a impus și tendințe inedite. Astfel, în materie de reciclare a deșeurilor electronice, a apărut sprijinul inteligenței artificiale. Robotul Apple se dovedește mai eficient decât oamenii în realizarea acestor operațiuni. Consumatorii obișnuiți pot urma această tendință renunțând imediat la produsele pe care nu le mai utilizează, dar pe care le păstrează pentru că „nu se știe când vor mai fi de folos”, astfel încât să contribuie la sortarea în siguranță și cu rapiditate a deșeurilor. 

Alte trenduri globale în termeni de reciclare sunt monitorizarea wireless a golirii gunoiului, folosirea masivă a energiei solare la locul de muncă și acasă, colectarea resturilor alimentare din restaurante și transformarea lor în compost. De asemenea, există o tendință pe piața de modă, care câștigă tot mai mult teren, aceea  a folosirii materiilor prime reciclate. În acest sens, aproximativ 50% din consumatorii europeni au achiziționat un articol de modă ecologic în 2019, incluzând și produse reciclate. 

Sursa foto: shutterstock.com