Au ajuns în Marea Neagră întâmplător, după ce s-au desprins de pe calele vapoarelor internaţionale şi au devenit, zeci de ani mai târziu, cele mai râvnite delicatese de pe litoral. Rapanele sunt tot mai apreciate de turiştii români, mai ales că pot fi prinse şi mâncate în aceeaşi zi. Sunt recoltate de pe stâncile din apropierea ţărmului şi nu trebuie gătite pretenţios pentru un gust cuceritor.

Când marea nu e agitată, este semn că scafandrii pot merge la cules de rapane. Preţioşii melci din adâncuri nu pot fi adunaţi cu utilaje industriale. Legea o interzice. Aşa că scufundătorii trebuie să-i desprindă de pe stânci unul câte unul.

Articolul continua dupa recomandari

Rapanele au intrat târziu în meniul românilor. Specia nu este una nativă. A evoluat în Marea Japoniei şi în Marea Chinei de Sud. Câteva exemplare s-au prins de calele vapoarelor internaţionale. Aşa au ajuns şi în Marea Neagră, unde au prosperat.

10.000 de tone de rapane sunt adunate în fiecare an de pe stâncile din Marea Neagră. Un kilogram se vinde cu 70 de lei, iar melcii ajung din bărcile culegătorilor în restaurante în aceeaşi zi.

După ce sunt scoase din cochilie, rapanele se freacă uşor cu sare şi sunt gata de gătit. Reţetele nu sunt pretenţioase, pentru că gustul natural este deja unul foarte bun. După 15 minute de fript pe plită, sunt gata de mâncat.

Odată ce le prind gustul, turiştii nu mai ratează niciodată o porţie de rapane atunci când sunt la mare. Pentru mulţi, a devenit deja un ritual. Mai ales că sunt şi sănătoase - bogate în minerale, proteine şi Omega3. 

Rapanele reprezintă 95% din totalul moluştelor recoltate din Marea Neagră. Pescarii nu au voie să adune exemplare mai mici de 5 centimetri, pentru ca populaţia să aibă timp să se regenereze.