Şcoala românească a pierdut aproape 200 de mii de elevi în doar un an. Practic, şase mii de clase a câte 30 de copii au dispărut. N-au dispărut însă şi problemele grave din sistem. În prima zi de şcoală, jumătate dintre elevii României nu beneficiază nici de pază, nici de programul cornul şi laptele. Mii de copii merg încă la toalete improvizate în aer liber. Iar unii dintre ei fac orele în case închiriate sau în cămine culturale, unde împart curtea şcolii cu cârciuma din sat.

Trei elevi de clasa a doua, trei din clasa a patra şi o fetiţă care tocmai începe clasa zero împart aceeaşi încăpere din casa unei vecine. Aşa arată şcoala pentru copiii din satul clujean Huta, de generaţii întregi.

Articolul continua dupa recomandari

Şcoala funcţionează în casă particulară încă din 1950. Niciodată n-a fost o şcoală adevărată, aici, în satul Huta - Domnica Donhescu, învăţătoare

Aici e ca la casa lor. Că e în satul lor, nu-i peste deal, nu-i duce nimeni cu microbuzul, îi aduc cu maşina, mai vin pe jos - Maria Giorgiu, gazdă

Ori îngrămădiți, ori la zeci de kilometri de casă

Orele făcute în case închiriate sunt o soluţie pentru ca elevii să nu meargă zeci de kilometri până la şcolile din localităţile vecine. Însă nu peste tot e posibil.

Tocmai vestea că vor fi nevoiţi să facă naveta a declanşat un protest, azi, în localitatea gorjană Padeş. Părinţii au aflat în prima zi de cursuri că şcoala din satul Cloşani nu are aviz, iar copiii lor urmau să fie urcaţi în microbuze şi duşi în alt sat.

Care lege protejează copiii ăştia? Închizi şcoala şi îi trimiţi cu microbuzul! Care e legea? - mama unui elev

Ne pierdem aşadar şi şcolile, şi elevii, tot mai puţini de la an la an. Cei care nu abandonează totuşi sistemul. îi suportă umilinţele.

Școală din Bistrița Năsăud, cu cârciumă în curte

Grădiniţa e lângă clasele primare, la o școală din Bistrița-Năsăud. Iar în pauze elevii împart curtea şcolii improvizate cu mesenii de la cârciuma care funcţionează aici.

De pază nici nu poate fi vorba. La fel ca în cazul a 40 la sută dintre şcolile din România.

Dar paza nu este singurul "lux" care lipseşte. Programul cornul şi laptele este absent în jumătate din şcoli, pentru că licitaţiile nu s-au făcut la timp.

Există însă şi exemple care dovedesc că se poate. La prima şcoală smart din România, din comuna Ciugud, Alba, temperatura şi iluminatul se reglează automat.

De ce este smart? Pentru că avem tehnologie în ea aproape cât la NASA - Gheorghe Damian, primar Ciugud

Aşa ar trebui să arate o şcoală, aşa ar trebui să arate învăţământul, pentru că în învăţământ ar trebui să investim. Pentru că invenstind în învăţământ, practic, investim în oameni - Mihaela Drăghici, profesoară

Dotarea şcolii a costat aproape două milioane de lei, bani proveniţi din Programul Naţional de Dezvoltare Locală.